Constituţia garantează că învăţământul public, inclusiv terţiar este gratuit. Obiectivele generale, ţintele, principiile, structura şi organizarea sistemului de educaţie şi formare profesională sunt descrise în Legea Educaţiei Naţionale (2011). Aceasta defineşte următoarele niveluri de învăţământ:
- Educaţia timpurie (vârsta 0-6 ani):
- nivelul antepreşcolar (vârsta 0-3 ani);
- învăţământ preşcolar (vârsta 3-6 ani);
- Învăţământ primar (ISCED 1):
- clasa pregătitoare (vârsta 6-7 ani);
- clasele 1 – 4;
- Învăţământ secundar:
- învăţământ secundar inferior (ISCED 2, clasele 5 – 8), denumit de asemenea „gimnaziu”;
- învăţământ secundar superior (ISCED 3), ce conţine:
- învăţământ cu durata de patru ani, filiera teoretică, vocaţională şi tehnologică (clasele 9 – 12) (34), care oferă acces la învăţământul superior;
- învăţământ profesional cu durata de trei ani (numit la nivel naţional
„învăţământ profesional” şi care poate fi oferit şi sub forma de învăţământ dual);
- stagiu de pregătire practică (720 de ore de formare practică);
- învăţământ terţiar nonuniversitar (ISCED 4, „învăţământ postliceal”);
- învăţământ superior (ISCED 5-8).
Învăţământul primar, cel secundar inferior şi primii doi ani (clasele a 9-a şi a 10-a) din învăţământul secundar superior sunt obligatorii (11 ani în total). După absolvirea învăţământului secundar inferior (gimnaziu), elevii îşi continuă studiile în învăţământul secundar superior: filiera teoretică, vocaţională, tehnologică sau învăţământ profesional. Pentru înscriere, elevii trebuie să prezinte media notelor obţinute la matematică şi limba română din cadrul Evaluării Naţionale, la sfârşitul clasei a 8-a, diploma de absolvire a învăţământului secundar inferior şi foaia matricolă cu mediile finale la toate materiile. Examenele naţionale cuprind limba şi literatura română, limba maternă (în cazul în care este diferită de limba română) şi matematică. În cazul în care numărul de locuri oferite este mai mic decât numărul de cereri ale absolvenţilor de gimnaziu, şcolile de învăţământ profesional pot organiza examene de admitere.
Învăţământul superior nu cuprinde programe de învăţământ profesional. Cu toate acestea, unele programe de licenţă şi master sunt mai orientate spre practică/tehnic decât altele. Pentru înscrierea în învăţământul superior toţi absolvenţii de învăţământ secundar superior trebuie să promoveze examenul de bacalaureat.
Minorităţile etnice au dreptul de a studia în limba maternă în toate tipurile, formele şi nivelurile de învăţământ (inclusiv terţiar). Învăţământul pentru persoane cu nevoi speciale este asigurat pe baza tipului şi gradului de nevoi identificate, fie în şcoli destinate învăţământului în general, fie în şcoli specializate. Comisiile şcolare pot decide să asigure activităţi după ore (programul Școală după şcoală). Educaţia şi formarea profesională private sunt organizate de instituţii de învăţământ non- profit, la toate nivelurile şi sub toate formele, conform legislaţiei actuale.