Perspectiva teoretică a noii economii a migraţiei forţei de muncă afirmă că deciziile dea migra nu sunt luate de actori individuali izolaţi, ci de către unităţi mai mari de tipul familiei,gospodăriei şi uneori chiar comunităţii, în cadrul cărora oamenii acţionează colectiv nu doar pentru a maximiza câştigul aşteptat, dar şi pentru a minimiza riscurile şi a diminuaconstrângerile asociate cu diverse tipuri de disfuncţionalităţi ale pieţelor, în afara celor de pe piaţa muncii. Absenţa unor pieţe de capital şi de creditare funcţionale creează o presiune puternică spre migraţie internaţională ca strategie de acumulare de capital. În afară dedisfuncţionalităţile pieţelor, un factor important pentru teoria noii economii a migraţiei estecel al deprivării relative. Gospodăriile îşi trimit lucrători în străinătate nu doar pentru a-şi creşte veniturile în termeni absoluţi, ci şi pentru a le creşte raportat la celelalte gospodării dincomunitate, şi astfel să-şi reducă deprivarea relativă în comparaţie cu un anumit grup de referinţă.
În ce priveşte migraţia părinţilor asociată cu lăsarea în ţară a unuia sau mai multorcopii, întrebarea de ce migrează implică şi întrebarea cum de-şi lasă copiii “singuri” şi pleacă? Această întrebare nu este una justificată decât în puţine cazuri, întrucât după cum am arătatmai înainte, copilul rămâne fie în grijă unuia dintre părinţi, fie a familiei extinse. Potenţialul părinte migrant face înainte de a lua decizia de a migra o analiză de tip cost-beneficiu. întrebaţi în anchetă care au fost principalele argumente contra deciziei de a migra, aproximativ 20% din respondenţi au menţionat despărţirea de familie şi de copii, iar aproape40% au spus că nu au existat argumente împotrivă. Suportul familiei extinse este în mod evident o resursă necesară în cazul migrării ambilor părinţi şi este foarte plauzibil ca în lipsaacestui suport, probabilitatea ca ambii părinţi să migreze să fie mult redusă.
Cauzele primare ale fenomenului, identificate de specialiştii care lucrează direct cucopiii, sunt cele ce ţin de dezvoltarea economică şi de fenomenul migraţiei, în general. Deşi înultimii ani rata şomajului a scăzut, dinamica pieţei muncii este cea care încă determină persoane active să caute un loc de muncă mai bine plătit în alte ţări. Mai precis, nu lipsa totală a locurilor de muncă este cauza, ci creşterea aşteptărilor faţă de condiţiile oferite de un loc demuncă, şi în special de salariile oferite.
„Lipsa locurilor de muncă la noi în fără. Practic lipsa locurilor de muncă bine plătitecă s-ar găsi şi la noi locuri de muncă, dar nu sunt bine plătite astfel încât ei consideră că nu-i pot asigura copilului strictul necesar sau şi pretenţiile au crescut atâta timp cât au ieşit înafară. ” (referent social, primărie, judeţul Neamţ).
Pentru o parte din migranţi, plecarea rezolvă probleme stringente, pentru alţii ogaranţie că vor putea să asigure familiei tot ce-şi doreşte.
„Unii consideră că dacă se rezolvă problema economică se rezolvă şi cea socială,cum ar fi o locuinţă sau o asistenţă medicală mai bună sau lucruri de acest gen.” (asistentsocial, DGASPC, judeţul Dolj)
Uneori, mirajul câştigurilor mari îi face pe unii migranţi să nu ia în seama costurile de întreţinere sau riscurile muncii pe piaţa neagră şi să eşueze, producând şi mai multă suferinţă familiei. Un exemplu identificat în cercetarea calitativă este în judeţul Dolj, în comună Ceratunde au existat multe cazuri de nereuşită, persoane care au plecat la muncă, negăsind de lucruîn ţara de destinaţie:
„De cele mai multe ori pot spune chiar că cu greu se întorc acasă. Cu greu îşi rezolvă problema banilor de întoarcere acasă. Deci e mai mult o încercare…” (referent social, primărie, judeţul Dolj).
În cele mai multe cazuri, intenţia la început este de a pleca pentru o perioadă limitatăde timp şi de a reveni în localitate. Diferenţa între cei cu probleme economice ce preferă să-şi încerce norocul într-o altă ţară şi cei care nu pleacă, ţine, în opinia specialiştilor, de curajul şiatitudinea faţă de risc:
„Cei care pleacă au curajul s-o ia de la zero, de la începui. … Idealul lor este să meargă să- şi facă un venit încât să poată veni în localitate, să-şi facă o casă sau cumva omică afacere, dar tofi tind să revină în localitate. ”(referent social, primărie, judeţul Neamţ).
Nu în ultimul rând, specialiştii au menţionat lipsa informaţiilor cu privire la riscurile pe care le prezintă lipsa unui părinte din gospodărie sau a ambilor, asupra dezvoltării copilului.
De asemenea, publicul larg are o opinie formată şi cu privire la motivele care îidetermină pe părinţi să plece la muncă în străinătate. Aceste motive se referă la lipsaveniturilor familiei, la lipsa locurilor de muncă, dar şi la situaţii în care familiile îşi doresc maimult decât le pot oferi oportunităţile de la nivel local. Aceste motive se înscriu în cauzele generale asociate plecării la muncă a persoanelor din localitate, unde pe primele 3 locuri seregăsesc salariile prea mici. lipsa locurilor de muncă şi lipsa perspectivelor de a se realiza în România.
Care sunt motivaţiile invocate de migranţi. aşa cum reiese din anchetă? Două treimidin familiile de actuali şi foşti migranţi au menţionat că au plecat să muncească în străinătate pentru a câştiga mai mulţi bani cu care să se poată întreţine şi doar 23% au făcut referire la acumularea de capital în vederea realizării anumitor achiziţii sau investiţii. Dintre aceştia dinurmă, cei mai mulţi aveau în plan înainte de a pleca în străinătate să strângă bani pentrudotarea gospodăriei cu bunuri de folosinţă îndelungată, pentru modernizarea locuinţei, pentru cumpărarea unui autoturism, precum şi pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe. Doar13% au menţionat că intenţionau să strângă bani pentru începerea unei afaceri.
Ceea ce este mai interesant constă în modul efectiv în care au folosit o parte din aceşti bani şi de asemenea în faptul că nu există diferenţe între familiile de migranţi cu copii şi familiile de non-migranţi cu copii. Practic ponderi similare din cele două categorii de familiiau realizat aceleaşi tipuri de cheltuieli/achiziţii în ultimii doi ani. Cele mai frecvente cheltuieli realizate în ultimii ani sunt cele legate de achiziţionarea de bunuri electrocasnice şi deîmbunătăţirea condiţiilor de locuit.
Referitor la caracterul temporar al migraţiei pentru muncă a părinţilor, ancheta arată că în aproape 80% din cazuri nu există un plan de stabilire definitivă în ţara de destinaţie.Totodată. în aproximativ 20% din cazurile de părinţi actuali migranţi a fost exprimată intenţiade a lua copilul în ţara în care lucrează în prezent, ponderea fiind semnificativ mai mare în cazul în care ambii părinţi lucrează în prezent în străinătate (33%). Intenţia de a lua copilul înţara de destinaţie nu se asociază semnificativ cu vârsta copilului.