{"id":199,"date":"2022-03-25T05:23:00","date_gmt":"2022-03-25T05:23:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/?p=199"},"modified":"2022-04-08T05:24:25","modified_gmt":"2022-04-08T05:24:25","slug":"nediscriminarea-si-egalitatea-de-gen-in-normele-internationale-si-ale-uniunii-europene-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/2022\/03\/25\/nediscriminarea-si-egalitatea-de-gen-in-normele-internationale-si-ale-uniunii-europene-2\/","title":{"rendered":"Nediscriminarea Si Egalitatea De Gen In Normele Internationale Si Ale Uniunii Europene"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>NORMELE INTERNATIONALE SI APLICABILITATEA LOR<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Cel mai important principiu fundamental care consacr\u0103 egalitatea de gen este cel al nediscrimin\u0103rii, reglementat \u0219i prin Conven\u0163ia Europene a Drepturilor Omului care prevede \u00een articolul 14 obligativitatea statelor s\u0103 asigure exercitarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale prev\u0103zute \u00een acest document juridic interna\u0163ional f\u0103r\u0103 deosebire de sex, ras\u0103, culoare, limb\u0103, religie, opinii politice, avere, na\u015ftere. Astfel, principiul nediscrimin\u0103rii prev\u0103zut de Conven\u0163ia European\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103se\u0219te originea \u00een art. 1 din Declara\u0163ia Universal\u0103 a Drepturilor Omului care dispune:&nbsp;\u201eToate fiin\u0163ele umane se nasc libere \u015fi egale \u00een demnitate \u015fi \u00een drepturi. Ele sunt \u00eenzestrate cu ra\u0163iune \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 se comporte unele fa\u0163\u0103 de celelalte \u00een spiritul fraternit\u0103\u0163ii\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, Carta Drepturilor Fundamentale interzice orice discriminare bazat\u0103 \u00een special pe motive de sex, ras\u0103, culoare, origini etnice sau sociale, caracteristici genetice, limb\u0103, religie sau convingeri sau opinii politice.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen cadrul dreptului european \u00een ceea ce prive\u0219te nediscriminarea, un mijloc de protec\u0163ie poate fi exprimat \u00een mod general sau limitativ. Dreptul Uniunii Europene prevede numai mijloace de protec\u0163ie limitative pentru discriminarea direct\u0103 \u015fi un mijloc de protec\u0163ie general numai \u00een privin\u021ba discrimin\u0103rii indirecte. Altfel spus, \u00een baza directivelor privind nediscriminarea, discriminarea direct\u0103 va putea fi justificat\u0103 numai atunci c\u00e2nd urm\u0103re\u015fte scopuri precise men\u0163ionate \u00een mod expres \u00een directivele respective.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centr-o alt\u0103 ordine, drepturile fundamentale ale omului sunt drepturi subiective, \u00een temeiul c\u0103rora titularii lor pot s\u0103 desfa\u0219oare o anumit\u0103&nbsp; conduit\u0103 \u0219i s\u0103 cear\u0103 altora desfa\u0219urarea&nbsp; unei conduite corelative dreptului lor, sub sanc\u021biunea prevazut\u0103 de lege, \u00een scopul valorificarii unui interes personal \u0219i legitim.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, caracterul fundamental al drepturilor poate decurge din impotan\u0163a lor social\u0103, din caracterul politic al raporturilor de cet\u0103\u021benie din care \u00ee\u015fi atrag sorgintea \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd din faptul c\u0103 sunt cuprinse \u00een legea fundamental\u0103 a statului.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Prin no\u0163iunea drepturilor fundamentale cet\u0103\u0163enesti, se poate desemna acele drepturile ale cet\u0103\u0163eniilor ca, fiind esen\u0163iale in privin\u0163a dezvolt\u0103rii materiale \u015fi intelectuale ale acestora, precum si pentru asigurarea particip\u0103rii lor active la conducerea statului.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Ocrotirea \u0219i garantarea juridic\u0103 a drepturilor fundamentale sunt vitale pentru statutul civic al individului, fiind esen\u021biale pentru via\u021ba \u0219i demnitatea acestuia. De\u0219i drepturile fundamentale sunt vitale pentru condi\u021bia individului, exerci\u021biul unora dintre ele poate fi restrans \u00een anumite condi\u021bii.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Conform art.53 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei prevede c\u0103: ,,exerci\u021biul unor drepturi sau al unor libert\u0103\u021bi poate fi restr\u00e2ns numai prin lege \u0219i numai dac\u0103 se impune, dup\u0103 caz, pentru: ap\u0103rarea&nbsp; siguran\u021bei na\u021bionale, a ordinii, a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii ori a moralei publice, a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor cet\u0103\u021benilor; desf\u0103\u0219urarea instruc\u021biei penale.<\/p>\n\n\n\n<p>Restr\u00e2ngerea poate fi dispus\u0103 numai dac\u0103 este necesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103. M\u0103sura trebuie sa fie propor\u021bional\u0103 cu situa\u021bia care a determinat-o, s\u0103 fie aplicat\u0103 \u00een mod descriminatoriu \u0219i f\u0103r\u0103 a aduce atingere existen\u021bei dreptului sau a libert\u0103\u021bii.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Din punct de vedere al clasific\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ale omului, se consider\u0103, mai mult din motive&nbsp; metododologice, de \u00eencadrare tipologic\u0103, c\u0103 acestea pot fi cuprinse \u00een dou\u0103 categorii principale:<\/p>\n\n\n\n<p>&#8211; drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi civice principale;<\/p>\n\n\n\n<p>&#8211; drepturi social-economice \u0219i culturale.<\/p>\n\n\n\n<p>O asemenea clasificare a drepturilor cet\u0103\u021bene\u0219ti, este justificat\u0103 deoarece reflect\u0103 apari\u021bia lor cronologic\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Orice clasificare este o problem\u0103 conven\u021bional\u0103 \u0219i subiectiv\u0103, \u00eentruc\u00e2t criteriul de clasificare poate s\u0103 difere \u00een func\u021bie de op\u021biuni aleatorii. \u00cens\u0103, este de remarcat faptul c\u0103, toate clasific\u0103rile drepturilor omului acoper\u0103 marja integral\u0103 a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ale omului.<\/p>\n\n\n\n<p>Carta drepturilor fundamentale a U.E., semnat\u0103 la data de 7 decembrie 2000, la Nisa, sistematizeaz\u0103 asamblul drepturilor omului, folosind drept valori fundamentale ale democra\u021biei, constitu\u021bional ocrotite \u0219i garantate de statul de drept, cum ar fi demnitatea, libertatea, egalitatea, solidaritatea, cet\u0103\u021benia \u0219i justi\u021bia.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>De astfel, \u00eentre drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile omului nu se face nici o deosebire de valoare juridic\u0103, fiind considert faptul c\u0103, numai garantarea real\u0103 a tuturor drepturilor poate permite afirmarea plenar\u0103 a personalit\u0103\u021bii \u0219i demnit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centre drepturile cet\u0103\u0163enesti poate exista, a\u0219adar o dialectic\u0103 intercondi\u021bionat\u0103. At\u00e2t \u00een privin\u021ba garant\u0103rii unor drepturi c\u00e2t \u015fi ignorarea sau \u00eenc\u0103lcarea altora, pot fi conduite de guvernare ireconciliabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Concep\u021bii cu privire la drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile omului, exprimate \u00een operele unor filozofi \u0219i juri\u0219ti de prestigiu s-au reg\u0103sit \u00een numeroase documente cu caracter constitu\u021bional care pun \u00een eviden\u021ba o concep\u021bie logic\u0103 \u0219i structurat\u0103 \u00een decursul timpului. O exprimare sumar\u0103 a concep\u021biilor privind drepturile omului, privite \u00een evolu\u021bia lor istoric\u0103, demonstreaz\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura filosofic\u0103 a acestui concept s-a reflectat nemijlocit \u00een definirea tr\u0103s\u0103turilor politice \u0219i juridice ale conceptului \u00eensu\u0219i.<\/p>\n\n\n\n<p>De subliniat faptul c\u0103, \u00een elaborarea conceptului de drepturi ale omului, a fost rezultanta unor acte juridice cu un bogat con\u021binut moral \u0219i politic, a consacr\u0103rii lor sub forma unor documente redactate de c\u0103tre juri\u0219ti de prestigiu. Totodat\u0103, aceste documente au \u00eensemnat eviden\u021bierea unor principii de organizare politic\u0103, fundamentate \u00een operele teoretice cu o valoare universal\u0103 ce au rezistat timpului.<\/p>\n\n\n\n<p>Conceptul \u00een sine de drepturi ale omului, au reprezentat prin urmare, o sintez\u0103 a tot ceea ce g\u00e2ndirea uman\u0103 a avut mai bun, pun\u00e2nd \u00een valoare principiile filosofiei umaniste, relu\u00e2nd elemente valoroase din g\u00e2ndirea religioas\u0103 \u0219i din n\u0103zuin\u021bele generale de libertate ce au reu\u0219it s\u0103 se fac\u0103 cunoscute&nbsp; \u00een secolele al-XVII-lea \u0219i al XVIII-lea.<\/p>\n\n\n\n<p>Din cele mai vechi vremuri s-a pus accentul pe ideea de libertate a persoanei, un astfel de act fiind \u0219i Magna Carta Libertatum, ce a fost proclamat\u0103 \u00een Anglia de catre Ioan f\u0103r\u0103 de \u021aar\u0103, \u00een anul 1215, prin care baronii \u0219i episcopii englezi ob\u021bineau o serie de privilegii \u0219i garan\u021bii procedurale de la rege.<\/p>\n\n\n\n<p>Acest act de epoc\u0103 a avut o prioritate absolut\u0103 asupra tuturor celorlalte acte care s-au elaborat \u00een lume \u00een decursul timpului \u00een acest domeniu at\u00e2t de important pentru \u00eentreaga popula\u021bie a globului.&nbsp;&nbsp; Con\u021binutul acestui document prevedea c\u0103: \u201dNici un om liber nu va putea fi arestat sau \u00eentemni\u021bat sau deposedat de bunurile sale, ori declarat \u00een afara legii, sau exilat, sau lezat de orice manier\u0103 ar fi \u0219i noi nu vom purcede \u00eempotriva lui \u0219i nici nu vom trimite pe nimeni \u00eempotriva lui, f\u0103r\u0103 o judecat\u0103 loial\u0103 a egalilor sau \u00een conformitate cu legea \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n<p>La 10 decembrie 1948 s-a adoptat Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, zi care este s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een lume ca Ziua Interna\u021bional\u0103 a Drepturilor Omului. Acest text consfin\u021be\u0219te o serie de drepturi fundamentale \u2013 un ideal comun ce trebuie \u00eemplinit, a\u0219a cum se sus\u021bine \u00een chiar termenii declara\u021biei &#8211; pentru to\u021bi oamenii, indiferent de ras\u0103, sex, limb\u0103, religie, opinie politic\u0103, origine na\u021bional\u0103 sau social\u0103, bunuri, na\u0219tere sau situa\u021bie material\u0103. Acest document a fost adoptat f\u0103r\u0103 nici o \u00eempotrivire din partea statelor membre ONU, exceptand opt ab\u021bineri.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centruc\u00e2t declara\u021bia nu are for\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie, nefiind un tratat interna\u021bional, de jure, nu creeaz\u0103 obliga\u021bii pentru state. Cu toate acestea, prevederile sale au fost incluse \u00een constitu\u021biile \u0219i legile interne ale statelor, fapt pentru care aceasta a c\u0103p\u0103tat o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Ca urmare a faptului c\u0103 statele au considerat necesar\u0103 adoptarea unui document care s\u0103 con\u021bin\u0103 dispozi\u021bii de for\u021b\u0103 juridic\u0103, \u00een perioada anilor 1948-1966, s-au purtat negocieri pentru adoptarea unui document \u00een acest sens, culmin\u00e2nd cu Carta Interna\u021bional\u0103 a Drepturilor Omului, care a inspirat \u00een mod direct elaborarea \u0219i incheierea, ulterior, a unei game de instrumente complementare privind reglementarea drepturilor omului \u00een unele domenii speciale \u0219i concrete :<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 autodeterminare \u0219i dreptul de independen\u021b\u0103 al popoarelor colonizate;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 lupta \u00eempotriva discrimin\u0103rii bazate pe ras\u0103, sex, loc de munc\u0103, profesie, religie, credin\u021b\u0103,<\/p>\n\n\n\n<p>educa\u021bie;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 lupta \u00eempotriva crimelor de r\u0103zboi \u0219i crimelor \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 protec\u021bia persoanelor supuse unui regim de deten\u021bie sau de \u00eenchisoare;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 interzicerea torturii \u0219i altor tratamente analogice inumane;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 drepturile persoanelor cu deficien\u021be mintale \u0219i handicapate;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 progresul \u0219i dezvoltarea \u00een domeniul social;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 folosirea progreselor \u00eenregistrate de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnic\u0103 \u00een interesul p\u0103cii \u0219i beneficiul omenirii;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 cooperarea \u0219i dezvoltarea cultural\u0103 pe scara interna\u021bional\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 drepturile politice ale femeii;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 lupta \u00eempotriva rasismului, instig\u0103rii la r\u0103zboi \u0219i aparheid-ului;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 lupta \u00eempotriva terorismului;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2022 promovarea drepturilor omului;<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen scopul minimaliz\u0103rii lez\u0103rii drepturilor omului, pe plan na\u021bional \u0219i interna\u021bional se depun eforturi considerabile prin eliberarea unor instrumente c\u00e2t mai eficiente \u00een scopul respect\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale, se efectueaz\u0103 monitorizarea respect\u0103rii Drepturilor Omului de c\u0103tre state.<\/p>\n\n\n\n<p>Drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale sunt nu numai o realitate, ci \u0219i finalitatea \u00eentregii activit\u0103\u021bi umane, bine\u00een\u021beles a aceleia democratice. Drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile omului, cu multiplele ramifica\u021bii \u0219i implica\u021bii teoretice, dar mai ales practice, reprezint\u0103 un domeniu important \u00een preocup\u0103rile fiec\u0103rui stat, precum \u0219i \u00een ale comunit\u0103\u021bii umane interna\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n<p>Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective ale cet\u0103\u021benilor, esen\u021biale pentru via\u021ba, libertatea \u0219i demnitatea acestora, care sunt indispensabile pentru libera dezvoltare a personalit\u0103\u021bii umane, drepturi stabilite prin Constitu\u021bie \u0219i garantate de aceasta din urm\u0103, de asemenea \u0219i prin alte legi.<\/p>\n\n\n\n<p>Corelativ cu drepturile fundamentale, cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni au \u0219i o serie de \u00eendatoriri fundamentale. \u00centr-o societate democratic\u0103 existen\u021ba \u00eendatoririlor fundamentale este o condi\u021bie normal\u0103 pentru o societate democratic\u0103. Ele sunt acele obliga\u021bii ale cet\u0103\u021benilor considerate esen\u021biale pentru realizarea scopurilor sociale \u00eenscrise \u00een Constitu\u021bie \u0219i asigurate \u00een \u00eendeplinirea lor prin convingere sau la nevoie prin for\u021ba coercitiv\u0103 a statului. Este evident\u0103 leg\u0103tura indisolubil\u0103 ce exist\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 existe \u00eentre drepturi \u0219i \u00eendatoriri, \u00eendatoririle asigur\u00e2nd \u0219i ele prin con\u021binutul lor, dezvoltarea personalit\u0103\u021bii umane, realizarea scopurilor societ\u0103\u021bii. Obliga\u021biile fundamentale sunt importante pentru stat, la fel de importante cum sunt drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale pentru cet\u0103\u021beni.<\/p>\n\n\n\n<p>Realizarea \u00eendatoririlor fundamentale sunt asigurate prin convingere ori la nevoie prin for\u021ba coercitiv\u0103 a statului, ele fiind obliga\u021bii juridice veritabile. Tr\u0103s\u0103tura caracteristic\u0103 a \u00eendatoririlor fundamentale este aceea c\u0103 ele sunt reglementate chiar \u00een textul Constitu\u021biei. \u00cendatoririle fundamentale sunt obliga\u021bii ale cet\u0103\u021benilor, considerate absolut esen\u021biale de c\u0103tre popor pentru realizarea intereselor generale, stipulate \u00een constitu\u021bie, a c\u0103ror realizare este asigurat\u0103 prin convingere sau la nevoie prin for\u021ba coercitiv\u0103 a statului.<strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Egalitatea \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163ieste un drept fundamental, o valoare comun\u0103 a UE<a><\/a> \u015fi o condi\u0163ie necesar\u0103 pentru realizarea obiectivelor UE de cre\u015ftere economic\u0103, ocuparea for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi a coeziunii sociale. Cu toate c\u0103 inegalit\u0103\u0163ile \u00eenc\u0103 exist\u0103, UE a f\u0103cut progrese semnificative \u00een ultimele decenii \u00een realizarea egalit\u0103\u0163ii \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i. Aceasta este \u2013 \u00een principal \u2013 datorit\u0103 legisla\u0163iei de tratament egal, integrarea dimensiunii egalit\u0103\u0163ii de gen \u015fi m\u0103surile specifice pentru avansarea femeilor; Aceste aspecte vizeaz\u0103 accesul la ocuparea for\u0163ei de munc\u0103, egalitatea salarial\u0103, protec\u0163ia maternit\u0103\u0163ii, concediul parental, de asigur\u0103ri sociale \u015fi profesionale, securitatea social\u0103, sarcina probei \u00een cazurile de discriminare \u015fi de auto-ocupare a for\u0163ei de munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Principiul egalit\u0103\u0163ii de \u015fanse \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i a \u00eenceput s\u0103 fie transpus \u00een legisla\u0163ia \u015fi \u00een politicile UE, urm\u0103rindu-se reglementarea vie\u0163ii sociale a Statelor Membre din perspective economice. Astfel, egalitatea \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i pe pia\u0163a muncii s-a dovedit de importan\u0163\u0103 crucial\u0103 \u00een spa\u0163iul comunitar, plas\u00e2nd problematica egalit\u0103\u0163ii de \u015fanse \u00een centrul Strategiei Europene pentru Ocupare. Strategia Comunitara urm\u0103re\u015fte s\u0103 combine integrarea perspective de gen \u00een toate politicile \u015fi programele Comunit\u0103\u0163ii Europene concomitent (complementar) cu promovarea ac\u0163iunilor specifice \u00een favoarea femeilor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, fa\u0163\u0103 de dispozi\u0163iile legale referitoare la egalitatea de tratament dintre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, legisla\u0163ia UE anti-discriminare a fost \u00eenlocuita de asigurarea unui nivel minim de protec\u0163ie \u015fi un tratament egal pentru toat\u0103 lumea de via\u0163\u0103 \u015fi de munc\u0103 \u00een Europa. Aceste legi sunt proiectate pentru a asigura un tratament egal, indiferent de ras\u0103 sau origine etnic\u0103, religie \u015fi credin\u0163\u0103, dizabilit\u0103\u0163i, orientare sexual\u0103 sau v\u00e2rst\u0103 \u0219i au scopul de a asigura egalitatea de tratament, \u00een multe aspecte legate de via\u0163a de zi cu zi &#8211; de la locul de munc\u0103, care acoper\u0103 probleme de educa\u0163ie, asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi de acces la bunuri \u015fi servicii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>NORMELE INTERNATIONALE SI APLICABILITATEA LOR Cel mai important principiu fundamental care consacr\u0103 egalitatea de gen este cel al nediscrimin\u0103rii, reglementat \u0219i prin Conven\u0163ia Europene a Drepturilor Omului care prevede \u00een articolul 14 obligativitatea statelor s\u0103 asigure exercitarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale prev\u0103zute \u00een acest document juridic interna\u0163ional f\u0103r\u0103 deosebire de sex, ras\u0103, culoare, limb\u0103, religie,&hellip; <a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/2022\/03\/25\/nediscriminarea-si-egalitatea-de-gen-in-normele-internationale-si-ale-uniunii-europene-2\/\">Continue reading <span class=\"screen-reader-text\">Nediscriminarea Si Egalitatea De Gen In Normele Internationale Si Ale Uniunii Europene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/199"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=199"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/199\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":200,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/199\/revisions\/200"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=199"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=199"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=199"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}