{"id":197,"date":"2022-02-24T11:43:00","date_gmt":"2022-02-24T11:43:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/?p=197"},"modified":"2022-04-07T11:44:13","modified_gmt":"2022-04-07T11:44:13","slug":"nediscriminarea-si-egalitatea-de-gen-in-normele-internationale-si-ale-uniunii-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/2022\/02\/24\/nediscriminarea-si-egalitatea-de-gen-in-normele-internationale-si-ale-uniunii-europene\/","title":{"rendered":"Nediscriminarea Si Egalitatea De Gen In Normele Internationale Si Ale Uniunii Europene"},"content":{"rendered":"\n

EGALITATEA DE \u015eANSE \u00ceNTRE FEMEI \u015eI B\u0102RBA\u0162I \u00ceN ROM\u00c2NIA<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru o c\u00e2t mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a no\u021biunii de egalitate de \u0219anse, trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 aducem \u00een discu\u021bie egalitatea \u00een drepturi \u0219i egalitatea de \u0219anse.<\/p>\n\n\n\n

Egalitatatea \u00een drepturi implic\u0103 faptul c\u0103 sunt asigurate acelea\u015fi drepturi tuturor, conceptul \u00een sine fiind asociat unei egalit\u0103\u0163i, s\u0103 spunem mai mult formale \u00eentruc\u00e2t nu acoper\u0103 \u015fi posibilitatea persoanelor de a-\u015fi exercita drepturile sau capacitatea acestora de a \u015fi le realiza efectiv. Dup\u0103 cum bine se \u0219tie, femeile au dreptul legal de a munci, dar \u00een lipsa unor politici de armonizare a vie\u0163ii de familie cu cariera, \u00een condi\u0163iile \u00een care preponderent ele efectueaz\u0103 munca de \u00eengrijire din familie, nu au posibilitatea efectiv\u0103 de a r\u0103mane ocupate pe pia\u0163a muncii.<\/p>\n\n\n\n

Lipsa gr\u0103dini\u0163elor poate constitui un obstacol pentru femei s\u0103 ating\u0103 un grad satisf\u0103c\u0103tor de ocupare pe pia\u0163a muncii. Pentru a ajunge la egalitate \u00een drepturi \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, a fost parcurs un lung drum la nivelul istoriei.<\/p>\n\n\n\n

   Egalitatea de \u015fanse \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i constituie un principiu important al Uniunii Europene prev\u0103zut \u00een legisla\u0163ia primar\u0103 \u015fi secundar\u0103, integrat \u00een sistemul institu\u0163ional. \u00cen demersul s\u0103u de a face parte din Uniunea European\u0103, Rom\u00e2nia a alienat legisla\u0163ia intern\u0103 cu normele comunitare, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 no\u0163iunea de egalitate de \u015fanse a p\u0103truns \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc odat\u0103 cu \u00eenceperea procedurii de aderare la Uniunea Europeana din 1996. \u00cens\u0103, dac\u0103 legislativ \u015fi institu\u0163ional a intrat prin integrarea \u00een Uniunea European\u0103, \u00een discursul public a fost integrat mai \u00eent\u00e2i de organiza\u021bii neguvernamentale, mediul academic \u015fi apoi de al\u0163i factori sociali.<\/p>\n\n\n\n

   Am s\u0103 \u00eencep abordarea acestui subiect printr-o cercetare, \u00eentrucat consider c\u0103 este o bun\u0103 ocazie de a face aceast\u0103 problem\u0103 cunoscut\u0103 \u00een r\u00e2ndul societ\u0103\u0163ii romane\u015fti, pentru c\u0103, dincolo, de realiz\u0103rile mi\u015fc\u0103rii de femei din Rom\u00e2nia ultimilor ani, exista \u00eenc\u0103 multe zone obscure, multe improviza\u0163ii, multe aspecte neacoperite, multe desincroniz\u0103ri, marginaliz\u0103ri \u015fi auto-marginaliz\u0103ri \u00een interiorul domeniului \u015fi al comunit\u0103\u0163ii. Pe de alt\u0103 parte, a documentelor \u015fi a institu\u0163iilor, se afl\u0103 femei din \u0163ar\u0103, care convie\u0163uiesc \u00een s\u0103r\u0103cie, c\u00e2\u015ftig\u0103 mai pu\u0163in dec\u00e2t b\u0103rba\u0163ii, se lupt\u0103 cu probleme specifice de s\u0103n\u0103tate, sunt victime ale violen\u0163ei domestice \u015fi ale traficului de fiin\u0163e umane \u015fi multe altele.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t sunt anumite grupuri de femei (femeile rome, cele \u00een v\u00e2rst\u0103 sau din mediul rural) care nu se descurc\u0103, precum o fac altele din alte medii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia se confirm\u0103 teoria acumul\u0103rii dezavantajelor. Poate c\u0103 nu exist\u0103 multe discrimin\u0103ri de gen majore, dar exist\u0103 cu siguran\u0163\u0103 multe lucruri aparent m\u0103runte care \u00eentre\u0163in nejustificat discrepan\u0163e \u015fi chiar discrimin\u0103ri de gen.<\/p>\n\n\n\n

,,De multe ori mecanismul de combatere a discrimin\u0103rilor de gen are hibele lui, care merit\u0103 discutate.\u201d                <\/a><\/a><\/p>\n\n\n\n

De asemenea, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 rezultatele cercet\u0103rii ne ajut\u0103 s\u0103 ne sus\u0163inem sau s\u0103 ne infirm\u0103m ipotezele. Prin urmare, acelea\u015fi rezultate ne pot ajuta s\u0103 critic\u0103m constructiv aspectele men\u0163ionate mai sus, lucru care nu poate fi altfel dec\u00e2t folositor.<\/p>\n\n\n\n

    Astfel c\u0103, porivit dispozi\u021biilor prev\u0103zute la ar. 14 din Conven\u021bia European\u0103 a Drepurilor Omului :<\/strong><\/p>\n\n\n\n

   \u201d<\/strong>Exercitarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor recunoscute de prezenta Conven\u0163ie trebuie s\u0103 fie asigurat\u0103 f\u0103r\u0103 nicio deosebire bazat\u0103, \u00een special, pe sex, ras\u0103, culoare, limb\u0103, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine na\u0163ional\u0103 sau social\u0103, apartenen\u0163\u0103 la o minoritate na\u0163ional\u0103, avere, na\u015ftere sau orice alt\u0103 situa\u0163ie.\u201d<\/p>\n\n\n\n

   \u00cen zilele noastre vorbim despre emanciparea femeii, despre drepturi egale, despre abolirea discrimin\u0103rii dintre sexe.<\/p>\n\n\n\n

Pe parcursul ultimelor decenii, ne-am obi\u015fnuit s\u0103 spunem c\u0103 femeile s-au emancipat \u0219i c\u0103 acestea se \u00eendreapt\u0103 rapid c\u0103tre un statut de egalitate cu b\u0103rba\u0163ii. Este un deziderat de care sunt mai aproape \u00een special societ\u0103\u0163ile avansate din Occident. \u00cens\u0103\u015fi existen\u0163a lui tr\u0103deaz\u0103 \u00eens\u0103 o inechitate profund\u0103, care a str\u0103b\u0103tut evolu\u0163ia umanit\u0103\u0163ii \u00eenc\u0103 din zorii civiliza\u0163iei \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Ast\u0103zi, efectele acestei inferiorit\u0103\u0163i se v\u0103d pretutindeni. Spre exemplu, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul c\u0103s\u0103toriillor religioase, \u00een car preo\u0163ii, \u00een cuprinsul ceremoniilor, obi\u0219nuiesc s\u0103 le specifice tinerilor c\u0103s\u0103tori\u0163i, faptul c\u0103 b\u0103rbatul trebuie s\u0103 fie ,,capul familiei\u201d, iar femeia trebuie s\u0103-l asculte \u00een toate<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Am putea sa facem aici o mic\u0103 paralel\u0103 \u015fi s\u0103 vedem cum erau femeile v\u0103zute \u00eenainte, mai exact, \u00een timpul Evului Mediu.<\/p>\n\n\n\n

Evul Mediu nu a fost o perioad\u0103 foarte u\u015foar\u0103 pentru femei. Acestea erau v\u0103zute ca simple folosin\u021be de na\u0219tere a copiilor, \u00een 13 ani de c\u0103snicie unele ajung\u00e2nd s\u0103 dea na\u015ftere chiar la 12 copii.<\/p>\n\n\n\n

   Femeile se c\u0103s\u0103toreau la v\u00e2rste fragede \u015fi nu aveau niciun cuv\u00e2nt de spus \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, ba mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, de cele mai multe ori nu ajungeau s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 so\u0163ul p\u00e2n\u0103 \u00een ziua nun\u0163ii, acesta fiind cu cel pu\u0163in 10 ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t ele.<\/p>\n\n\n\n

   Libertatea despre care vorbim ast\u0103zi, \u00een perioada Evului Mediu nu exista, femeile erau urm\u0103rite la orice pas. Nestatornicia \u015fi sl\u0103biciunea femeii impun protec\u0163ie \u015fi supraveghere. Ie\u015firile din c\u0103min trebuie s\u0103 se limiteze la drumuri bine controlate: biseric\u0103, sp\u0103l\u0103torie, cuptorul public sau f\u00e2nt\u00e2na, locuri variabile \u00een func\u0163ie de clasa social\u0103, dar desemnate cu precizie.<\/p>\n\n\n\n

   Un rol important \u00een discriminarea femeii l-a avut religia. Pentru femei, jum\u0103tatea mai numeroas\u0103 a umanit\u0103\u0163ii, cre\u015ftinismul a reprezentat, \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 milenii, o \u015fans\u0103 nesperat\u0103 de a evada din condi\u0163ia subaltern\u0103 ce le fusese rezervat\u0103 de civiliza\u0163ia antic\u0103. Iisus Hristos a propov\u0103duit egalitatea oamenilor, indiferent de culoare, avere sau sex. Mai mult, exist\u0103 oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi teologi care sus\u0163in, cu argumente, c\u0103 Iisus i-a rezervat Mariei Magdalena un rol special, acord\u00e2nd astfel, implicit, femeilor o importan\u0163\u0103 aparte \u00een religia cre\u015ftin\u0103 ce st\u0103 s\u0103 se nasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

   Aceast\u0103 \u015fans\u0103 de emancipare a sexului frumos despre care vorbeam mai sus a fost refuzat\u0103 de cei care ar fi trebuit s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile lui Iisus Hristos: apostolii \u015fi, apoi, discipolii lor. Paradoxal, lucrurile au evoluat, \u00een cele din urm\u0103, exact \u00een sens contrar, conduc\u0103torii cre\u015ftinismului timpuriu impun\u00e2nd acestei importante religii o direc\u0163ie care, ulterior, a slujit ca justificare pentru inechit\u0103\u0163i, abuzuri \u015fi chiar cruzimi strig\u0103toare la cer. Ideile \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163ate de clerici \u00een mintea credincio\u015filor acum aproape dou\u0103 milenii s-au dovedit, pe termen lung, pe c\u00e2t de nocive, pe at\u00e2t de greu de eliminat.<\/p>\n\n\n\n

Legile care afirm\u0103 suprema\u0163ia b\u0103rba\u0163ilor f\u0103cute de P\u0103rin\u0163ii Bisericii se mai reg\u0103sesc \u015fi ast\u0103zi \u00een discursul preo\u0163imii. Din acest punct de vedere, se poate spune c\u0103, \u00eenainte de a se r\u0103zboi cu p\u0103g\u00e2nii \u015fi p\u0103catele, Biserica Cre\u015ftin\u0103 s-a r\u0103fuit cu femeile, \u00een cea mai lung\u0103 \u015fi \u00eenver\u015funat\u0103 dintre Cruciade.<\/p>\n\n\n\n

Vorbind despre egalitatea \u015fanselor \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, nu avem cum s\u0103 nu men\u0163ion\u0103m mi\u015fcarea feminist\u0103, de la care a plecat totul \u015fi c\u0103reia \u00eei dator\u0103m tot ceea ce noi, femeile, suntem ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Feminismul este o doctrin\u0103 teoretic\u0103 \u015fi de ac\u0163iune care revendic\u0103 lupta \u00eempotriva inegalit\u0103\u0163ii de gen, promov\u00e2nd afirmarea femeii \u00een societate prin ameliorarea \u015fi extinderea rolului \u015fi drepturilor sale. Doctrina nu trebuie confundat\u0103, ca \u00een acreditarea vulgatei, cu simpla revendicare a unor drepturi.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 mi\u015fcare protestatar\u0103 sus\u0163inut\u0103 de femei a avut ca obiective principale atacul legal \u00eempotriva tuturor formelor de discriminare sexual, atacul \u00eempotriva socializ\u0103rii tradi\u0163ionale \u00een func\u0163ie de sex, atacul \u00eempotriva practicilor sexismului institu\u0163ionalizat.<\/p>\n\n\n\n

Teoriile feministe sunt str\u00e2ns legate \u015fi originate \u00een mi\u015fc\u0103rile feministe. Mult timp ele au fost ignorate sau marginalizate, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd erau formulate de c\u0103tre b\u0103rba\u0163i. Teoriile feministe \u00ee\u015fi propun s\u0103 ofere r\u0103spunsuri la dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri principale: ce se poate spune despre situa\u0163ia femeii \u015fi de ce situa\u0163ia femeii este cea care este. La prima \u00eentrebare s-au dat trei r\u0103spunsuri: femeia este diferit\u0103 de b\u0103rbat; ea nu este egal\u0103 cu b\u0103rbatul; ea apar\u0163ine unui grup opresat, iar opresorii sunt b\u0103rba\u0163ii sau un sistem social patriarhal construit de b\u0103rba\u0163i. Teoriile care sus\u0163in c\u0103 femeia este diferit\u0103 de b\u0103rbat apeleaz\u0103 la trei categorii de argumente: condi\u0163ion\u0103rile biosociale diferite, socializarea institu\u0163ional\u0103 diferen\u0163iat\u0103 \u015fi jalonarea psihosocial\u0103 diferen\u0163iat\u0103. Teoriile care insist\u0103 pe inegalitatea dintre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei opereaz\u0103 fie cu argumente ale feminismului liberal (inegalitaatea provine din structurile inegale de \u015fanse), fie ale feminismului marxist (inegalitatea dintre sexe este o parte a unui sistem clasial complex \u00een care femeia este exploatat\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Majoritatea cercet\u0103torilor din acest domeniu sunt femei, dar a crescut \u015fi num\u0103rul cercet\u0103torilor b\u0103rba\u0163i preocupa\u0163i de constituirea unei \u201esociologii a femeii”.<\/a><\/a><\/p>\n\n\n\n

   Asigurarea egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii reprezint\u0103 o prioritate a oric\u0103rei societ\u0103\u021bi ce pretinde a fi democratic\u0103. \u0218i asta pentru c\u0103 discriminarea este o form\u0103 de manifestare a inegalit\u0103\u0163ii, care \u00eempiedic\u0103 indivizii sau grupurile dintr-un anumit mediu social s\u0103-\u015fi exercite drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale \u015fi s\u0103 se bucure de acelea\u015fi oportunit\u0103\u0163i. O societate \u00een care exist\u0103 discriminare \u015fi excludere, prin defini\u021bie, nu poate fi considerat\u0103 democratic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 facem o revenire \u00een realitatea noastr\u0103 prezent\u0103 \u0219i cum altfel dec\u00e2t prin prezentarea principalei norme de urmat \u0219i anume Constitu\u021bia Rom\u00e2niei care prevede in art. 16: ,,(1) Cet\u0103\u0163enii sunt egali \u00een fa\u0163a legii \u015fi a autorit\u0103\u0163ilor publice, f\u0103r\u0103 privilegii \u015fi f\u0103r\u0103 discrimin\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.<\/p>\n\n\n\n

(3) Func\u0163iile \u015fi demnit\u0103\u0163ile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, \u00een condi\u0163iile legii, de persoanele care au cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103 \u015fi domiciliul \u00een \u0163ar\u0103. Statul rom\u00e2n garanteaz\u0103 egalitatea de \u015fanse \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i pentru ocuparea acestor func\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

(4) \u00cen condi\u0163iile ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103, cet\u0103\u0163enii Uniunii care \u00eendeplinesc cerin\u0163ele legii organice au dreptul de a alege \u015fi de a fi ale\u015fi \u00een autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice locale\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia, un rol important \u00een constatarea \u0219i sanc\u021bionarea formelor de discriminare \u00eel are Consiliul Na\u0163ional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii (CNCD) care a fost \u00eenfiin\u021bat prin Ordonan\u0163a nr. 137 din 31 august 2000 Rep. privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea tuturor formelor de discriminare, lege de baz\u0103 care reglementeaz\u0103 prevenirea \u015fi combaterea discrimin\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia precum \u015fi func\u0163ionarea Consiliului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EGALITATEA DE \u015eANSE \u00ceNTRE FEMEI \u015eI B\u0102RBA\u0162I \u00ceN ROM\u00c2NIA Pentru o c\u00e2t mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a no\u021biunii de egalitate de \u0219anse, trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 aducem \u00een discu\u021bie egalitatea \u00een drepturi \u0219i egalitatea de \u0219anse. Egalitatatea \u00een drepturi implic\u0103 faptul c\u0103 sunt asigurate acelea\u015fi drepturi tuturor, conceptul \u00een sine fiind asociat unei egalit\u0103\u0163i, s\u0103… Continue reading Nediscriminarea Si Egalitatea De Gen In Normele Internationale Si Ale Uniunii Europene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/197"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=197"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/197\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":198,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/197\/revisions\/198"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=197"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=197"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/ofi\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=197"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}