Copilul mic învaţă prin interacţiunea cu mediul fizic şi social: prin limbaj, gândire logică, reprezentare spaţială, gândire creativă, muzicală, implicarea mişcărilor corpului etc.
De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi:
‐ să analizeze relaţii între obiecte, evenimente, persoane (asemănări, deosebiri, asocieri), pentru a descoperi cauzalitatea, gândirea critică, rezolvarea de probleme.
‐ să înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia, operaţiile matematice, măsurarea, gruparea, sortarea, ordonarea, operații esențiale în viaţa de zi cu zi.
‐ să înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii; acestea se referă la gândirea ştiinţifică, care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţie şi verificare.
‐ să înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător, care sunt condiţiile necesare vieţii
Cercetătorii americani au elaborat un set de metode prin care părinții puteţi stimula dezvoltarea intelectuală a celor mici:
Răspundeți clar și pe un ton destins la toate întrebările pe care vi le pune cel mic și fiți atenți la tot ceea ce vă spune sau vă arată! Acest lucru îi confirmă copilului că observațiile și preocupările sale sunt importante pentru părinți. Dacă nu sunteți dispuși să-i oferiți explicații sau o faceți pe un ton plictisit și iritat, cel mic va rămâne cu impresia că întrebările lui deranjează și nu va mai îndrăzni să vă mai abordeze.
Dezvoltați-i pasiunea pentru cărți! La început, alegeți carți cu imagini colorate și imitați, împreună, sunetele specifice animalelor din poze, în acest fel, copilul va scăpa de inhibiții. Cărțile sunt o sursă importantă de informații și îl vor ajuta să-și dezvolte o gândire sănătoasă și un limbaj bogat.
Jucați-vă cu cel mic și alintați-l! Studiile au arătat că bebeluși carora nu li se acordă destulă afecțiune au creierul mai mic decât ar fi normal pentru vârsta lor. Atunci când plânge, reacționați prompt și calm și nu uitați să-l strângeți în brațe și să-l alintați. În acest mod, el își va dezvolta sentimentul de siguranță emoțională. Folosiți masajul corporal pentru a-l elibera pe cel mic de stress.
Alegeți jucării care să-l stimuleze, cum ar fi cuburile colorate! Dacă un copil așază un cub mai mare peste unul mai mic, acestea vor cădea. Dacă le așează corect, va învăța că acesta este modul în care trebuie să construiască de acum înainte. În plus, implicați-l în jocuri care necesită folosirea mâinilor. Copiii reacționează bine la astfel de activități. Tot în joacă, rugațil să-și aranjeze jucăriile, el va învăța să clasifice lucrurile după formă și dimensiune.
Asigurați-i un mediu înconjurător sigur în perioada în care învață să meargă! Prin explorarea casei, copilul va deprinde cum să se orienteze în spațiu. Astfel, va fi capabil să-și construiască, mental, o „hartă” a mediului în care trăiește și să creeze o relație cu acesta.
Un alt lucru important este să-i cântați!. Mișcările corpului și ale degetelor îl vor ajuta să facă o legătura între sunet, ritm și dans.
Lasați-l să se joace cu apa, nisipul și chiar cu noroiul pentru a-l învața principiile de baza ale fizicii și proprietățile diferitelor lichide și ale materiilor solide.
Adaptați-vă ritmul după temperamentul copilului! În acest fel, acesta își va manifesta trăirile în mod natural. Faceți ca timpul de odihnă și orele de masa să fie percepute de copil ca lucruri pozitive. Arătați-vă încântați atunci când cel mic învață să se hrănească singur, oricâtă mizerie ar face în jur.
Ce trebuie să faceţi la fiecare vârstă pentru a creşte un copil inteligent:
0-4 luni
citiţi-i;
faceţi tot felul de feţe/mutriţe la el;
gâdiliţi-l;
mişcaţi încet obiecte în faţa copilului;
cântaţi-i melodii simple şi scurte;
vorbiţi tot timpul cu el;
împărtăşiţi-i fiecare pas pe care îl faceţi pe lângă el.
4-6 luni
ajutaţi copilul să îmbrăţişeze animăluţe de pluş;
faceţi mici bloculeţe din cuburi de plastic şi lasaţi-l pe micuţ să le demoleze;
puneţi-i muzică pe fundal şi încearcaţi diferite ritmuri;
arătaţi-i cărţi cu imagini mari şi viu colorate;
lăsaţi copilul să atingă obiecte de diferite texturi.
6 – 18 luni
vorbiţi în faţa copilului şi interacţionaţi cu el pentru a-l ajuta la stabilirea conexiunii dintre sunete şi cuvinte;
indicaţi-i persoane şi obiecte din jurul lui şi spuneţi-le pe nume pentru a-l învăţa să le recunoască;
cântaţi-i mereu câncetecele care au în conţinut versuri care se repetă des;
jucaţi-vă de-a v-aţ ascunselea.
18-24 luni
folosiţi-vă de jocuri de recunoaştere în care îi mentionaţi de “floarea roşie” sau maşinuţa galbenă”, iar el îşi centrează atenţia asupra lor şi chiar le prinde în mână;
puneţi în faţa lui 3 obiecte diferite şi numiţi unul din ele pentru a vi-l da;
vorbiţi tot timpul cu el, folosind cuvintele corecte (fără diminutive) şi implicându-l în tot soiul de discuţii;
făceţi-i cunoştinţă cu instrumentele de scris, este timpul să-i puneţi prima oară în mânuţă creionul de colorat şi în faţă hârtia;
puneţi-i mereu întrebări pentru a-i capta atenţia atunci când îi citiţi;
încurajaţi jocul independent, lăsându-l să se joace şi singurel cu jucăriile lui favorite.
24-36 luni
lăudaţi şi apreciaţi aptitudinile motorii pe măsură ce şi le dezvoltă;
încurajaţi copilul să testeze jucării noi, astfel se dezvoltă gândirea, imaginaţia;
ajutaţi copilul să integreze activităţi din “viaţa reală” în jocuri, ca de exemplu să vorbească la telefon, să conducă o maşină, să pregatească un ceai pentru invitaţi, să schimbe o papusă etc.;
implicaţi copilul în poveşti atunci când i le citiţi sau i le povestiţi punându-i mereu întrebări; printre alteroluri educaţionale, poveştile au şi roluri de a stimula imaginaţia şi creativitatea, ajutând la îmbunătăţirea activităţii cognitive;
arataţi-i cu degetul cuvintele pe masură ce citiţi, pentru a putea face mai uşor conexiune/legătură dintre cum sună un cuvant şi cum arată.