Limbajul, comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a individului şi convieţuirea în societate. Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia cuvintelor, utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise.
Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. Primul context social în care copilul întră în contact cu limbajul este familia.
Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii, a vocabularului, a culturii sonore a vorbirii, a structurii şi formelor gramaticale corecte. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale.
Achizițiile copilului importante în domeniul dezvoltarea limbajului și a comunicării copilului de 0-3 ani:
O achiziţie importantă în acest stadiu este vorbirea.
La sfârşitul primului an de viaţă majoritatea copiilor pronunţă câteva cuvinte cu înţeles, dacă nu mai multe dintre acestea unele fiind cuprinse în vocabularul propriu sau limbajul propriu.
La sfârşitul primului an de viaţă deja cunoaşte valoarea socială a limbajului, respectiv faptul că prin intermediul limbajului poate obţine satisfacerea unor trebuinţe.
În jurul vârstei de 2 ani el foloseşte limbajul ca mijloc de comunicare curentă. Vocabularul său poate conţine de la 8 până la 20 de cuvinte, jargonul folosit este impregnat de conţinut emoţional, se joacă repetând un cuvânt sau o frază.
La 2 ani ritmul şi fluenţa vorbirii este încă slabă, produce propoziţii din care lipseşte de cele mai multe ori verbul, vocea nu este controlată în volum şi modulaţie.
La 3 ani aproape majoritatea conţinutului exprimat de copil este inteligibil, înţelege întrebări simple ce au legătură cu mediul său şi activităţile sale.
Este capabil să relateze despre experienţa sa şi relatarea să poată fi urmărită şi înţeleasă.
- în perioada 12 – 18 luni:
– foloseşte cuvinte simple pentru a denumi obiecte familiare
- la 18 luni are un vocabular activ de 5 pana la 20 de cuvinte:
a) poate urma instrucţiuni simple (creste capacitatea de înţelegere a limbajului)
b) îşi recunoaşte numele.
c) comunicarea non-verbala se nuanţează (solicita ajutor prin gesturi)
d) foloseşte cuvântul “nu”
- în perioada 18 – 24 luni:
a) foloseşte cuvinte cu rol de propoziţie
b) alătura 2 – 4 cuvinte
c) numărul cuvintelor din vocabularul activ creste, ajungând la 2 ani la 150-300 de
cuvinte
- în perioada 24 – 36 luni:
a) se îmbunătăţeşte claritatea şi corectitudinea pronunţie
b) vocabularul copilului cuprinde intre 700/800 – 1.000 de cuvinte
c) apar întrebările “Ce este?” şi “De ce?”.
Rezervați-vă puțin timp în fiecare zi pentru a conversa cu copilul. Cu cât copilul vorbește mai mult, cu atât vorbește mai bine.
În comunicare cu copilul mic (0-18 luni):
- Utilizaţi în vorbirea cu copilul propoziţii scurte, simple, vorbiţi rar, clar.
- Lăudaţi copilul pentru încercarea sa de a exprima în propoziţie. Reluaţi propoziţia în forma completă:”Mama a plecat”.
- Utilizaţi în vorbirea cu copilul un limbaj simplu, fără diminutive.
- Arătaţi şi numiţi diferite obiecte familiare în faţa copilului; invitaţi copilul să repete sau să iniţieze acest joc; daţi copilului posibilitatea de a contribui cu câte un cuvânt atunci când îi citiţi sau îi spuneţi o poveste urmărind diferite imagini.
- Alegeţi și citiți copilului cărţi cu rime simple, text predictibil, câteva cuvinte pe pagină.
În comunicare cu copilul mai mare de 18 luni:
- Folosiți-vă de jocuri – în loc să “bombardați” copilul cu tot felul de cuvinte și denumiri, încercați să îl învățați aceste lucruri folosind jocul; astfel învățarea va fi amuzanta.
- Oferiți-i copilului experiențe interesante, care îi vor da și ocazia să acumuleze cuvinte noi. O ieșire în parc, la grădina zoologică, sau o excursie vă va oferi oportunitatea să discutați cu copilul despre lucruri diverse. Încurajați-l să vă pună întrebări.
- Puneți și dvs întrebări copilului. În acest mod îl veți face să gândească și să comunice.
- Copiii preșcolari au un vocabular limitat și din acest motiv utilizează propoziții simple.
Ajutați copilul, arătând-i cum să se exprime mai bine și cum să folosească un limbaj descriptiv (propoziții dezvoltate). De exemplu, dacă el spune simplu: “Am fost în parc.”, corectați-l spunând: “Azi am fost în parc, m-am întâlnit cu Andrei și ne-am jucat cu mingea. “
- Modelați și monitorizați limbajul copilului. Preșcolarii absorb foarte repede orice cuvânt auzit, chiar dacă nu-i înțeleg sensul – din acest punct de vedere limitați utilizarea jargoanelor și a cuvintelor nepotrivite și, cel mai important, nu cedați tentației de a utiliza acele cuvinte stâlcite și atat de drăgălașe, utilizate adesea de copii. Nu uitați că părinții sunt un model pentru copii, în toate privințele.
- Nu folosiți sarcasmul; copiii nu înțeleg remarcile sarcastice decât în jurul vârstei de 10 ani. Prin urmare, dacă copilul varsă farfuria de pe masă, sau face o gafă, nu răspundeți: “A.. ce bine” sau “Mulțumesc mult”; copilul va fi confuz.
- Citiți copilului în fiecare zi 30 de minute. Discutați cu copilul despre cele citite.