Masurile de stimulare a ocuparii fortei de munca sunt acele masuri care au ca scop sprijinirea persoanelor in cautarea unui loc de munca si, in mod deosebit, a somerilor pentru a dobandi statutul de persoana ocupata.
Masurile active isi propun ca efect cresterea gradului de ocupare a fortei de munca la nivel local, fie prin crearea de noi locuri de munca, fie prin inlesnirea accesului la locurile de munca vacante. Totodata, ele stimuleaza atitudinea activa fata de reducerea somajului, prin investirea de resurse si energie, atat din partea comunitatii locale, cat si din partea ofertantilor de forta de munca.
Masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca se adreseaza atat persoanelor in cautarea unui loc de munca, cat si angajatorilor. Legea 76/2002 contine o serie de masuri care vizeaza cresterea sanselor de ocupare si care sunt prezentate in continuare.
Informarea şi consilierea profesională fac parte dintre măsurile care vizează creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Informarea şi consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii acordate în mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă, care au ca scop:
a) furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor;
b) profilarea şi încadrarea în nivelul de ocupabilitate: uşor ocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil şi foarte greu ocupabil;
c) dezvoltarea abilităţii şi încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei privind propria carieră;
d) instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă;
e) îndrumarea pe parcursul procesului de integrare socioprofesională la noul loc de muncă.
Serviciile mai sus menţionte se realizează în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, iar serviciile prevăzute la lit. a), c)-e) se pot realiza şi de furnizori de servicii din sectorul public sau privat acreditaţi.
Persoanele cărora le-a fost stabilit nivelul de ocupabilitate greu şi foarte greu ca urmare a profilării pot beneficia de serviciile prevăzute la lit. e) după încadrarea în muncă pe o perioadă de maximum 3 luni, cu acordul angajatorului.
Indrumarea profesionala trebuie sa asigure clientilor care urmaresc integrarea sau reintegrarea profesionala, toate informatiile relevante referitoarele la oportunitatile de angajare. Dar trebuie tinut seama si de caracteristicile personale ale beneficiarilor acestor servicii: consilierii trebuie sa le identifice aptitudinile, capacitatile, interesele si aspiratiile si, ajutandu-i sa se cunoasca mai bine, sa ii ajute sa isi aleaga calea si sa se foloseasca mai bine de talentele lor, fara a neglija insa cerintele societatii.
Sunt doua instrumente care se folosesc in consilierea profesionala: testele si interviurile.
In privinta utilizarii testelor, practicile sunt destul de diferite. Unele servicii de plasare a fortei de munca le pun la indoiala utilitatea, mai ales atunci cand testele masoara inteligenta, comportamentul sau personalitatea. Aceasta respingere, care poate fi vazuta ca o chestiune de principiu, reprezinta si expresia scepticismului legat de credibilitatea acestor teste, mai ales atunci cand sunt folosite de functionari care nu le stapanesc in totalitate. Oricum, alte servicii utilizeaza des asemenea teste, adeseori la cererea angajatorilor si uneori din initiativa somerilor. Testele de aptitudini sau de abilitati profesionale sunt folosite si in operatiunile de plasare, cand este necesara o preselectie a candidatilor.
Interviul este momentul cheie in procesul de orientare profesionala. Rezultatele testelor la care au fost supusi candidatii si raspunsurile pe care le-au dat la chestionare ii permit consilierului sa isi formeze o prima idee despre motivul problemei lor de integrare. Rolul consilierului este, inainte de toate, sa le explice candidatilor posibilitatile pe care le au, sa ii ajute sa isi defineasca motivatia si, pe cat posibil, sa isi dea seama de ceea ce doresc cu adevarat. ( Ricca, S, 1994 )
Solicitare pentru a beneficia de servicii de informare şi consiliere:
https://www.anofm.ro/upload/3268/Punctul_1_Anexa_3_HG_377_din_2002.pdf
Medierea muncii
Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.
Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a identifica locurile de muncă vacante la angajatori şi a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Serviciile de mediere pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă se acordă gratuit de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi constau în:
a) informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare a acestora prin publicarea, afişarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă;
b) mediere electronică având ca scop punerea automată în corespondenţă a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă prin intermediul tehnicii de calcul;
c) preselecţia candidaţilor corespunzător cerinţelor locurilor de muncă oferite şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudinile, experienţa şi cu interesele acestora.
În vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a întocmi, pentru fiecare persoană în căutarea unui loc de muncă, planul individual de mediere.
Pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţii de şomaj, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistraţi, este obligatorie.
Şomerii care nu beneficiază de indemnizaţii de şomaj trebuie să depună o cerere la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă pentru a fi luaţi în evidenta în vederea medierii şi, în cazul neîncadrării în muncă, să reînnoiască cererea la 6 luni.
De servicii de mediere gratuite beneficiază, la cerere, şi persoanele prevăzute la art. 16 lit. c)-f) din Legea 76/2002 privnd sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
Medierea muncii se poate realiza şi contra cost de către furnizori de servicii specializate, din sectorul public sau privat, acreditaţi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Solicitare pentru a beneficia de servicii de informare şi consiliere:
https://www.anofm.ro/index.html?agentie=Vrancea&categ=3&subcateg=5&page=0&idpostare=3267
Acompaniament personalizat pentru tinerii cu risc de marginalizare sociala
Potrivit Art. 5 art. 5 pct. IV^3 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj șin stimularea ocupării forței de muncă, tânăr cu risc de marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul IV, se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi se încadrează în una dintre următoarele categorii:
a) se află în sistemul de protecţie a copilului sau provine din acest sistem;
b) are dizabilităţi;
c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea;
d) are copii în întreţinere;
e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
f) este victimă a traficului de persoane.
Promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială se realizează de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin:
a) acompaniament social personalizat;
b) activităţi de informare şi promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială în rândul angajatorilor;
c) subvenţionarea locului de muncă.
Acompaniamentul social personalizat se realizează de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, şi constituie un ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de marginalizare socială şi constau în:
a) informare şi consiliere profesională;
b) mediere a muncii;
c) plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale şi altor condiţii cuprinse în dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă.
Contractul de solidaritate prevăzut se încheie între agenţia pentru ocuparea forţei de muncă teritorială şi tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puţin de un an, în condiţiile în care, la data încheierii contractului de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26 de ani. Durata contractului de solidaritate, cu excepţia situaţiei în care tânărul a împlinit vârsta de 25 de ani, nu poate depăşi data la care tânărul împlineşte vârsta de 26 de ani. În situaţia tinerilor care au împlinit vârsta de 25 de ani, dar nu au împlinit vârsta de 26 de ani, contractul de solidaritate se încheie pe o perioadă de un an. (1) În vederea încheierii contractului de solidaritate tinerii cu risc de marginalizare socială, înregistraţi în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, depun următoarele documente:
a) adeverinţă de venit eliberată de organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor Publice;
b) documente din care să rezulte că se încadrează în categoria tinerilor cu risc de marginalizare socială . Acestea pot fi, după caz, următoarele:
- pentru tinerii care se află în sistemul de protecţie a copilului sau provin din acest sistem, documentul care să ateste că se află în sistemul de protecţie a copilului sau provin din acest sistem;
- pentru tinerii cu dizabilităţi, certificatul de încadrare în grad de handicap emis în condiţiile legii;
- pentru tinerii care nu au familie, certificatul de naştere şi declaraţie pe propria răspundere că nu au familie sau, după caz, certificatele de deces ale părinţilor; pentru tinerii a căror familie nu le poate asigura întreţinerea, certificatul de naştere şi declaraţie pe propria răspundere a membrilor familiei în a cărei întreţinere se află tânărul, conform legii, că aceştia nu îi pot asigura întreţinerea sau copia dispoziţiei de acordare a ajutorului social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, ori a dispoziţiei de acordare a alocaţiei pentru susţinerea familiei în condiţiile Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările ulterioare;
Documentele prevăzute se prezintă în original pentru certificare de funcţionarul public al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, iar copiile certificate se păstrează de către agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti.Certificarea se face prin înscrierea pe copie a menţiunii «conform cu originalul», urmată de numele, prenumele şi semnătura persoanei care a făcut menţiunea şi de data la care s-a făcut menţiunea.
Pentru încadrarea în categoria de tineri definită la art. 5 pct. IV^3 lit. c) din lege, prin tânăr care nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea se înţelege persoana în vârstă de peste 16 ani ai cărei părinţi au decedat sau provine dintr-o familie beneficiară de ajutor social acordat în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ori de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru încadrarea în categoria de tineri definită la art. 5 pct. IV^3 lit. d) din lege, prin tânăr care are copii în întreţinere se înţelege persoana în vârstă de peste 16 ani care, potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, are drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la persoana copilului, nu are venituri sau, pentru copiii pe care îi are în întreţinere, are stabilit un drept de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.