Dezvoltarea emotionala si dezvoltarea sociala a copilului sunt aspecte esentiale în evolutia sa si în special în procesualitatea învatarii. Acest domeniu vizeaza abilitatea si dorinta copilului de a interactiona eficient cu adultii si cu copiii. Socializarea si sfera emotionala sunt implicate simultan înca de la nastere.
Dezvoltarea sociala consta în achizitionarea abilitatilor de relationare cu alte personae (adulti si copii). Relatiile cu adultii se refera la capacitatea copilului de a manifesta încredere si a interactiona usor cu acestia, de a le recunoaste diferitele roluri si a-i percepe ca persoane care îi orienteaza, sprijina în ceea ce fac, gândesc, simt. Capacitatea de a stabili interactiuni cu copiii este fundamentala atât pentru definirea propriei persoane, cât si a lumii în care traiesc. Prin interactiuni cu alti copii, se exerseaza capacitatea de a mentine relatii de prietenie, de a cere si a oferi ajutor altui copil, de a apartine unui grup.
Tot în cadrul dezvoltarii sociale, copiii învata sa recunoasca, sa respecte si sa aprecieze diferentele dintre indivizi, diversitatea fizica si culturala (mai ales în contextul schimburilor culturale atât de intense în societatea de azi) si sa îsi exerseze capacitatea de a coopera cu ceilalti, de a negocia si de a lua decizii în grup, de a respecta dorintele celorlati, de a respecta regulile unui grup. Toate aceste abilitati contribuie la dezvoltarea copilului ca parte a unei comunitati.
Dezvoltarea emotionala vizeaza îndeosebi constructia conceptului de sine a copilului prin modul în care se percepe ca fiinta unica, reactioneaza si recepteaza/interpreteaza reactiile/trairile emotionale ale celorlalti în interactiunile pe care le stabileste cu acestia. Imaginea pozitiva de sine reprezinta un resort puternic în sustinerea continua a învatarii. Cu cât va avea mai multa încredere în sine, cu atât copilului va fi mai dornic de a încerca noi experiente, de învata lucruri noi.
De asemenea, dezvoltarea emotionala vizeaza dezvoltarea capacitatii de autoreglare a propriilor trairi emotionale, precum si capacitatile copilului de a recunoaste, exprima si întelege trairile emotionale atât ale sale cât si ale celorlalti si de a le raspunde adecvat.
Trairile emotionale însotesc toate activitatile copilului si sunt strâns legate de formarea abilitatilor de relationare si comunicare ca si de sustinerea motivationala si formarea intereselor, inclusiv a celor de cunoastere si învatare.
De exemplu, curiozitatea, ca trasatura specific umana, este cea care demontreaza co-participarea socializarii si a emotiei la învatare. Curiozitatea impulsioneaza cunoasterea si rezultatul acestei investigatii aduce trairea satisfactiei care declanseaza o noua actiune.
Socialul si emotionalul potenteaza orice actiune a copilului si determina salturi în fiecare din celelalte domenii de dezvoltare.
Dezvoltarea sociala: Abilitati de interactiune cu adultii
Reper 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste încredere în adultii cunoscuti si sa interactioneze cu acestia.
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 1. Copilul se linisteste în prezenta adultilor cu care este obisnuit. 2. Initiaza si mentine interactiuni cu adultii care îl îngrijesc si cu care este obisnuit/a. 3. Arata preferinta pentru unii dintre adultii cu care este familiarizat prin expresii faciale si gesturi (zâmbeste, gângureste, da din mâini). 4. Foloseste miscari corporale – gesturi pentru a initia interactiuni sociale (de ex. Atinge usor cu palma pentru a atrage atentia, întinde mâinile pentru a fi luat în brate). 5. Manifesta teama de separare prin plâns (când nu vede adultii cu care este obisnuit sau în prezenta strainilor). | Practici de sprijin • Comportati-va afectuos si calm cu copilul. Acordati-i atentie ori de câte ori plânge, vorbiti-i. • Adresati-va copilului pe nume, zâmbiti-i, vorbiti-i, îmbratisati-l, încurajati-l sa imite gesturi si sunete produse de adultii cu care este obisnuit. Priviti copilul în ochi când îi vorbiti! • Vorbiti-i si cântati-i copilului frecvent, mai ales atunci când îl hraniti si schimbati. • Reactionati la gesturile initiate de copil. • Asigurati un mediu populat de persoane de încredere, asigurati-l ca este în siguranta. Ajutati-l pe copil sa îsi depaseasca teama. Precizati verbal copilului ce activitati urmeaza sa faceti împreuna cu el. Asigurând predictibilitatea, copilul este în asteptarea a ceva ce i-a fost anuntat si îsi va diminua sentimentul de teama. |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 6. Se ataseaza de un adult, altul decât persoana care l-a îngrijit. 7. Îsi exprima verbal nevoia de securitate în situatii de disconfort (neplacute) sau periculoase cautând adultii în care are încredere. 8. Imita activitatile adultilor (ajuta la strângerea jucariilor, se preface ca citeste sau gateste lânga adultul care face acest lucru). 9. Interactioneaza pozitiv si se joaca împreuna cu adultii. | Practici de sprijin • Oferiti copilului posibilitatea de a interactiona (gradat) cu alti adulti de încredere, în afara celor care îl îngrijesc. • Prin gesturi si cuvinte, aratati copilului întelegere fata de reactiile sale si asigurati-l ca îi sunteti alaturi. • Încurajati copilul si oferiti modele de comportamente variate, care sa evite reproducerea unor stereotipuri de gen (lectura, activitati casnice, de petrecere a timpului liber, etc.). • Manifestati receptivitate la mesajele verbale si non-verbale initiate de copil, jucati-va împreuna cu acesta. |
Reper 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa ceara ajutorul adultului când are nevoie.
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 10. Semnaleaza prin diferite sunete, miscari, plâns, nevoia de ajutor din partea adultului. 11. Anticipeaza/ testeaza reactii din partea celor care îl îngrijesc prin diverse comportamente (de exemplu când vrea sa ia un obiect interzis si se uita spre adult sa-i testeze reactia). 12. Asteapta aprobarea sau dezaprobarea adultului cu privire la comportamentele sale adecvate, respectiv inadecvate. | Practici de sprijin • Oferiti cu promptitudine si rabdare ajutor si atentie copilului atunci când acesta are nevoie. Faceti distinctia între comportamentele sale ce reflecta o nevoie reala si cele prin care doar vrea sa atraga atentia adultului. • Vorbiti copilului si raspundeti prin expresii faciale, comportati-va astfel încât sa vada receptivitatea fata de nevoile sale. • Reactionati constant si ferm în legatura cu comportamente si obiecte interzise sau periculoase pentru copil. • Facilitati identificarea de catre copil a comportamentelor adecvate/inadecvate prin reactii verbale sau non-verbale de aprobare, respectiv respingere a unor comportamente. |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 13. Cere ajutorul adultului atunci când întâmpina o dificultate (nu poate deschide o cutie cu jucarii, nu poate asigura stabilitatea turnului de cuburi etc.). 14. În timp ce se joaca cu alti copii, din când în când cere ajutorul adultului si confirmare din partea acestuia. 15. Începe o activitate dupa ce primeste sugestii sau indicatii din partea adultului (de ex. sa gaseasca o piesa lipsa la o jucarie). | Practici de sprijin • Raspundeti pozitiv la întrebarile copilului si la cererea de ajutor, sprijiniti-l concret sa depaseasca dificultatea. • Urmariti cu atentie activitatea copilului, încurajati-l sa continue si laudati-l pentru ce a reusit sa faca; din când în când asigurati-l ca sunteti acolo si îl sprijiniti daca are nevoie. • Plasati la dispozitia copilului obiecte si jucarii si ajutati-l sa înceapa o activitate, stimulându-l cu întrebari, explicatii. |
Abilitati de interactiune cu copii de vârsta apropiata
Reper 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa interactioneze pozitiv cu copii de vârsta apropiata
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 16. Zâmbeste altor copii. 17. Exprima prin sunete, gesturi, expresii faciale bucuria de a se juca împreuna cu alti copii. 18. Arata interes fata de alti copii urmarindu-i cu privirea si imitându-le comportamentul (de ex. comportamentul fratilor). 19. Începe sa se joace în paralel cu alti copii. | Practici de sprijin • Zâmbiti-i des copilului. • Oferiti copilului posibilitatea de a se afla în prezenta altor copii. • Raspundeti pozitiv la sunetele, tipetele, gesturile copilului prin comportamente verbale si non-verbale. • Oferiti copiilor posibilitatea de a se juca si interactiona cu alti copii (din familie, dar si alti copii din medii culturale diferite). • Oferiti exemple de cooperare cu ceilalti în activitatile cotidiene (de exemplu în pregatirea mesei si în alte activitati casnice). |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 20. Se joaca lânga alt copil. 21. Observa si imita comportamentul altui copil. 22. Initiaza interactiuni sociale cu co-vârstnici. 23. Se bucura de compania copiilor la joaca. 24. Manifesta spontan preferinta sa se joace cu copii pe care îi cunoaste. | Practici de sprijin • Petreceti timp cu copilul jucându-va, dati-i posibilitatea sa se afle în compania copiilor, indiferent de vârsta. Mergeti cu copilul în parc si lasati-l sa se joace alaturi de alti copii si interveniti în jocul lui doar atunci când va solicita. • Facilitati copilului contactul cu copii din medii culturale diverse pentru a se familiariza cu covârstnici apartinând unor medii sociale, culturale, lingvistice diferite. • Demonstrati prin propriul comportament ce înseamna sa cooperezi cu celalalt, atunci când va jucati cu copilul. • Creati oportunitati de a se juca împreuna copii din medii diverse, ceea ce faciliteaza dezvoltarea interactiunilor care presupun interdependenta pozitiva, schimburile culturale (în joc, copiii aud cuvinte din alte limbi). • Asigurati copilului ocazia sa se joace în mod regulat cu 1 sau 2 copii cu care este deja familiarizat. • Valorizati comportamentele copiilor atunci când interactioneaza pozitiv cu ceilalti copii. |
Acceptarea si respectarea diversitatiii
Reper 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca, sa aprecieze si sa respecte asemanarile si deosebirile dintre oameni
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 25. Se priveste în oglinda. 26. Priveste cu interes persoanele din jurul sau. 27. Observa/ percepe trasaturile fizice ale celorlalti (ex. atinge pielea sau parul unei alte persoane). 28. Interactioneaza cu persoane diferite din punct de vedere al etniei, genului, vârstei, limbii vorbite, conditiilor speciale de învatare. | Practici de sprijin • Plasati în casa oglinzi în care copilul sa se poata vedea si apropiati-l de oglinda, pentru a percepe propria imagine. Îndrumati-l cu întrebari „cine este acolo?” si spuneti numele: X, mama, Y. Puneti la dispozitia copilului oglinzi mici, care nu se sparg. • Dati copilului posibilitatea de a intra în contact cu alte persoane în afara celor care îl îngrijesc. Încurajati contactul vizual când vorbiti copilului. • Facilitati si ghidati activitatea perceptiva a copilului. Folositi cuvinte care descriu diverse parti ale corpului (nas, par, obraz, etc.), încurajari verbale si gesturi („Mai, mai”). • Participati la întruniri de familie si la evenimente culturale din comunitate, pentru a-l familiariza pe copil cu propria cultura, dar si cu alte culturi. • Familiarizati-va si practicati în cresa (gradinita) metode de îngrijire a copilului specifice familiei si grupului din care face parte. Utilizati cuvinte si semne cu care copilul este familiarizat. |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 29. Se joaca în prezenta altor copii diferiti din punct de vedere al genului, limbii vorbite, etniei sau cu cerinte educative speciale. 30. Se intereseaza de alti copii sau adulti din anturaj (pune întrebari simple Unde este X?). 31. Remarca diferente de gen între el/ea si ceilalti. | Practici de sprijin • Dati copilului posibilitatea sa se joace cu copii din medii diferite în contexte variate (parc, familie, cresa), oferind asistenta pentru facilitarea interactiunilor (în cazul diferentei de vârsta, daca se vorbesc limbi diferite, daca nivelul de dezvoltare a abilitatilor este diferit). • Puneti la dispozitia copiilor re surse pentru jocul dramatic care sa reflecte diversitatea. • Familiarizati copilul cu persoane, experiente, medii sociale prin carti, cântece, in teractiuni cu oameni din medii diferite. • Încurajati copilul sa-si perceapa propriile caracteristici identitare. Discutati cu copilul despre deosebiri si asemanarile pe care le-a remarcat. Puneti la dispozitia copilului carti si fotografii. |
Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social
Reper 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa perceapa regulile si efectele acestora.
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 32. Urmeaza reguli si rutine simple legate de hrana, somn. 33. Asociaza anumite comportamente ale adultilor cu propriile comportamente (când este pus în patut, se asteapta sa adoarma, ridica mâinile anticipând sa fie luat din patut si hranit). | Practici de sprijin • Stabiliti si respectati rutine legate de programul de hrana, igiena si somn, tinând cont atât de particularitatile individuale ale copilului, cât si de caracteristicile culturale ale familiei. • Manifestati în mod constant disponibilitate si sensibilitate fata de copil, dar si consecventa în respectarea rutinei specifice |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 34. Anticipeaza si urmeaza reguli simple, daca i se reaminteste si cu supraveghere (sa puna jucariile la loc, sa nu strice constructiile altor copii, etc.). 35. Urmeaza rutinele familiei (comportamentul la masa). 36. Anticipeaza consecintele nerespectarii regulilor. 37. Recunoaste ca un comportament negative atrage reactii negative din partea adultilor. | Practici de sprijin • Stabiliti rutine si reguli care sa fie respectate în mod regulat, dar tinând cont si echilibrând în mod flexibil nevoile individuale ale copilului. • Repetati reguli simple: „Acum mâncam, înainte sa mâncam trebuie sa ne spalam pe mâini. La fel face si mama si tata…”; „înainte sa iesim în curte, strângem jucariile”. • Laudati copilul pentru respectarea acestor rutine si reguli. • Stabiliti reguli simple, repetati-le în fiecare situatie similara si reactionati la comportamentulcopilului. • Prin observare directa si prin formulare verbala, puneti-i pe copii în situatia de a învata ca fiecare context social are anumite reguli (ex. daca vreau sa ma dau pe tobogan trebuie sa stau la rând. Daca nu stau la rând, ne lovim). • Echilibrati limitele comportamentului cu o serie de alternative. În acelasi timp, respectati cu consecventa regulile pe care le-ati comunicat si stabilit cu copiii, de exemplu „iesim afara doar dupa ce am adunat jucariile”. |
Reper 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa îsi asume responsabilitati, sa negocieze si sa participe la luarea deciziilor.
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 38. Accepta interventiile adultilor pentru a negocia disputele privind jucariile. | Practici de sprijin • Creati oportunitati pentru ca împartirea jucariilor sa reprezinte primul pas în învatarea comportamentelor pro-sociale. Valorificati faptul ca apare cu cea mai mare frecventa (în familie, daca sunt mai multi frati, la locul de joaca ori la gradinita). • Modelati prin propriul exemplu acest comportament. • Amenajati un scaun, în care copilul poate sa stea la masa împreuna cu ceilalti membri de familie, de când copilul dobândeste posibilitatea sa stea în sezut, având grija sa îi oferiti feluri de mâncare ce sunt adecvate vârstei sale. • Verbalizati când i se pune în farfurie atât lui, cât si celorlalti membri de familie. |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 39. Începe sa împarta si sa înapoieze jucarii cu ajutorul adultilor. 40. Mentioneaza preferinte si intentii simple. 41. Cu ajutorul unui adult, vorbeste cu alt copil pentru a rezolva un conflict. | Practici de sprijin • Oferiti-i oportunitatea de a participa efectiv la alegerea hainelor cu care se va îmbraca, alimentelor pe care le va consuma etc. • Oferiti sprijin pentru împartirea jucariilor. Puteti întreba: Te mai joci cu jucaria X? Poate acum sa o ia Y? Vrei sa o mai pastrezi?. Puteti sa utilizati jocul cu diferite obiecte pe care le aruncati, împingeti de la unul la celalalt (baloane colorate, mingi etc.). • Modelati comportamentul copiilor realizând o activitate împreuna cu copiii (de exemplu desenatul) si aduceti doar o singura cutie de culori. În timp ce desenati, rugati-l pe copil sa va dea creionul cu care deseneaza si laudati-l pentru gestul sau (ex. Da-mi, te rog, si mie creionul galben. Multumesc! Uite ce desen frumos facem împreuna!). • Creati oportunitati si încurajati copilul sa îsi exprime intentia de a realiza anumite lucruri, pentru a o face cunoscuta si celorlalti. • Realizati convorbiri pe teme Mâncarea mea preferata, Jocul meu preferat, etc. • Dati copiilor suficient timp pentru a discuta si negocia înainte de a interveni atunci când apare un conflict. Explicati importanta rezolvarii pozitive a conflictelor, de ex.: Ce bine ne pare când un copil ne da si noua cercul! Ne jucam frumos împreuna! Si noi putem da altor copiii jucariile noastre! |
Reper 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste empatie fata de celelalte persoane
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 42. Urmareste cu atentie miscarile si reactiile fiintelor din jur. 43. Reactioneaza când o fiinta manifesta bucurie sau suferinta. | Practici de sprijin • Oferiti copilului o varietate de medii sigure pe care sa le exploreze. • Vorbiti clar si cu ton prietenos întotdeauna când efectuati diferite activitati cu copilul. • Puneti la dispozitia copilului oglinzi care nu se sparg si ocazii pentru a vedea fete si manifestari emotionale diverse. • Dovediti respect pentru varietatea manifestariloremotionale în grupuri culturale diferite. • Modelati prin propriul exemplu comportamentul empatic fata de copii, adulti, animale. |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 44. Remarca daca ceilalti copii sunt tristi sau veseli. 45. Demonstreaza constientizarea starilor emotionale diferite prin jocul de rol (alina papusa care plânge). | Practici de sprijin • Folositi în conversatiile cu copiii cuvinte care descriu emotii (vesel, suparat, furios), încurajati copiii sa fie atenti la cei din jurul lor. • Vorbiti zilnic copiilor despre cum va simtiti, ce anume simtiti în anumite ocazii si încurajati-l sa vorbeasca despre emotiile sale. • Oferiti oportunitati pentru a identifica emotiile prin folosirea imaginilor, afiselor, oglinzilor, jocurilor cu papusi care reflecta culturi diferite. |
Dezvoltarea conceptului de sine
Reper 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa se perceapa în mod pozitiv, ca persoana unica, cu caracteristici specific
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 46. Îsi exploreaza (îsi pipaie, îsi priveste) propriul corp. 47. Reactioneaza prin sunete si gesturi când îsi aude numele. 48. Se recunoaste în oglinda. | Practici de sprijin • Îngrijiti cu afectiune copilul, raspundeti tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea atasamentului, acordati-i timp pentru a-si explora corpul. Înainte de baie lasati copilul câteva momente dezbracat ca sa ia cunostinta tactil cu corpul lui, la fel când este schimbat. • Folositi numele copilului în timpul interactiunilor. • Puneti la dispozitia copilului oglinzi care nu se sparg pentru a se privi si a se juca în fata lor |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 49. Îsi spune numele si vârsta, daca este întrebat/a. 50. Îsi exprima apartenenta de gen: „Sunt fetita”, „Sunt baiat”. 51. Îsi recunoaste propriile obiecte. 52. Atrage atentia asupra sa în fotografii sau oglinda. | Practici de sprijin • Adresati-va copilului utilizându-i prenumele corect. Creati povesti despre el, invocând un personaj care are aceeasi vârsta si care… • Folositi numele persoanelor cu care interactioneaza. • Cultivati copiilor imaginea de sine pozitiva, evitând stereotipurile de gen de tipul fetitele sunt dragute, baietii sunt puternici. • Obisnuiti-l pe copil sa îsi tina jucariile în ordine, puneti-le la dispozitie cutii si spatii de depozitare. • Facilitati copiilor preocuparea de a se autoevalua: am parul cret, sunt blond, am ochii albastri etc. • Evitati sa spuneti fetita sau baiat unui copil care nu corespunde acestui gen, ca mod de alintare sau de negare a unei realitati. |
.
Dezvoltarea autocontrolului emotional
Reper 9: Copilul ar trebui sa fie capabil sa îsi regleze trairile emotionale.
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 53. Îsi exprima nevoile prin sunete si miscari. 54. Se relaxeaza când se simte confortabil (când i se vorbeste calm, este luat în brate etc.). 55. Îsi gaseste singur/a alinare când este obosit/a, de ex. tine o jucarie sau pledul preferat. | Practici de sprijin • Manifestati grija si preocupare pentru nevoile copilului, comportati-va astfel încât copilul sa simta ca sunteti aproape de el atunci când schimbati elemente de mediu (de exemplu când plecati de acasa). • Vorbiti copilului si raspundeti prin expresii faciale, comportati-va astfel încât sa vada receptivitatea fata de nevoile sale. • Reactionati la orice sunet pe care îl emite, încercând sa identificati ce vrea sa comunice si verbalizati cu glas tare ce descifrati ca solicita copilul. • Asigurati confortul copilului stând aproape de el si comportându-va conform rutinei familiare. • Puneti la dispozitia copilului obiectele cu care este obisnuit si care îl linistesc (melodia de culcare, jucarie, pled, etc.). |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 56. Numeste câteva emotii (vesel, trist, speriat, etc.). 57. Cauta sprijin emotional când traieste emotii intense. 58. Începe sa-si controleze pornirile/ impulsurile (spune „nu” obiectelor pe care i se interzice sa le ia). | Practici de sprijin • Construiti situatii imaginare sau descrieti situatii în care copilul sa identifice propriile emotii si emotiile altor persoane în diverse situatii. • Încurajati copilul sa îsi recunoasca emotiile, modelati prin propria expresivitatea emotio nala comportamentul copiilor. • Discutati probleme legate de emotii, transmitând astfel copiilor ideea ca acceptati ca exista asemenea probleme si ca le oferiti sprijinul; asemenea discutii contribuie la constientizarea de catre copil a diferitelor stari emotionale pe care le experimenteaza. • Organizati jocuri cu miscare la semnale: Stam pe loc pâna auzim clopotelul. • Încurajati copiii sa-si amâne realizarea dorintelor pe un timp. „Nu putem sa mâncam acum prajitura, pentru ca mai e foarte putin timp pâna la masa de prânz. Dupa ce te trezesti, cu siguranta o sa manânci” sau “Nu putem merge în acest moment sa cumparam creioane colorate, caci este târziu si trebuie sa ajungem la bunica, ca ne asteapta. Când plecam de la ea, îsi promit ca mergem.” |
Dezvoltarea expresivitatii emotionale
Reper 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca si sa exprime adecvat o varietate de emotii
Copii cu varsta de 0 – 18 luni
| Indicatori 59. Tipa, utilizeaza expresii faciale si miscari corporale pentru a-si exprima emotiile. 60. Raspunde la manifestarile celorlalti (plânge atunci când si alti copii plâng). 61. Zâmbeste, gângureste sau râde ca raspuns la interactiunile pozitive cu adultii. 62. Se încrunta când nu reuseste sa faca ceva. | Practici de sprijin • Reactionati pozitiv (verbal sau prin expresii faciale) la plânsul copilului sau la alte comportamente prin care acesta se exprima. Acordati atentie copilului daca plânge sau emite sunete. Dati-i raspunsuri verbale si tactile (mângâiati-l/o, luati-l/o în brate). • Manifestati empatie fata de alti adulti, copii sau animale. • Oferiti alinare copilului în situatii stresante. • Jucati-va cu copilul provocându-i reactiile prin grimase, miscari neobisnuite sau sunete amuzante (de tipul Cucu-bau). • Încurajati copilul sa continue „Foarte bine!”, „Bravo!”, „Aproape ai reusit!” si aratati-i cum sa rezolve problema cu care se confrunta (daca dupa mai multe încercari nu reuseste singur/a). |
Copii cu varsta de 19 – 36 luni
| Indicatori 63. Recunoaste emotii simple (teama, bucurie, tristete). 64. Foloseste modalitati de exprimare emotionala adecvate contextului. | Practici de sprijin • Ajutati-i pe copii sa înteleaga cuvintele care exprima emotii; cuvintele referitoare la emotii pun probleme copiilor, deoarece se refera în parte la stari emotionale neobservabile. • Initiati jocuri de dezvoltare a expresivitatii, prin care copiii sa simuleze o expresie de bucurie, entuziasm, tristete, frica, etc. • Analizati expresiile personajelor din desene animate. • Insistati pe exprimarea verbala si nonverbala a emotiilor traite mai ales în cazul copiilor care sunt frustrati, furiosi sau iritabili. • Stimulati copiii sa vorbeasca despre emotiile lor, sa redea verbal si prin mimica emotiile personajelor din filme si carti. • Utilizati jocuri de selectare a cuvintelor despre emotii, a poeziilor, povestilor despre dispozitie, sentimente. • Dati copiilor posibilitatea sa discute despre faptul ca unele comportamente expresive emotional le folosesc pentru a substitui, masca, diminua sau maximiza expresivitatea lor emotionala în concordanta cu anumite situatii si în scopul autoconservarii (ex.: un copil îsi exagereaza exprimarile afective plângând pentru a câstiga atentie sau a primi raspuns din partea adultilor). Reactionati astfel încât copilul sa perceapa ca ati decodat corect expresiile lui emotionale. |