{"id":313,"date":"2022-08-11T12:16:00","date_gmt":"2022-08-11T12:16:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=313"},"modified":"2022-09-05T12:16:33","modified_gmt":"2022-09-05T12:16:33","slug":"cauze-ale-migratiei-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/08\/11\/cauze-ale-migratiei-1\/","title":{"rendered":"CAUZE ALE MIGRA\u0162IEI – 1<\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

Cauzele migra\u0163iei pot fi diverse, de la cele economice, la cele sociale \u015fi politice.Oamenii p\u0103r\u0103sesc o zon\u0103 fie \u00een c\u0103utarea unor oportunit\u0103\u0163i de dezvoltare \u015fi un nivel socio-economic mai bun, fie se refugiaz\u0103 \u00een alt\u0103 zon\u0103 \u00een urma unor calamit\u0103\u0163i sau dezastre, r\u0103zboaie, persecu\u0163ii religioase sau politice. Studiile dezvoltate \u015fi aplicate, recent sau nu, au dus laelaborarea anumitor teorii care \u00eencearc\u0103 s\u0103 surprind\u0103 at\u00e2t modalit\u0103\u0163ile c\u00e2t \u015fi cauzelemigra\u0163iilor, pentru o mai bun\u0103 estimare a impactului \u015fi o anticipare a mi\u015fc\u0103rilor popula\u0163iilor.(Staicu, G; Moraru Liviu-Catalin, \u201eParadigma cre\u015fterii endogene. Implica\u0163ii privind teoria\u015fi politica economic\u0103\u201d \u2013  ASE;de asemenea, modele ale cre\u015fterii economice: Cristian Socol, Aura Socol, \u201eModelul european: cre\u015ftere economic\u00e3, convergent\u00e3 \u015fi coeziune\u201d,accesat  11.07.2009, http:\/\/www.ectap.ro\/articole\/137.pdf<\/a>). Putem explica migra\u0163ia prin prisma echilibr\u0103rii deficien\u0163elor de pe pie\u0163ele for\u0163elor de munc\u0103, \u00eentre cerere \u015fi ofert\u0103,  putem cobor\u00ee la nivel micro pentru a explica fenomenul prin estimarea beneficiilor migr\u0103rii dec\u0103tre fiecare individ, \u00een raport cu costurile preconizate. \u00cens\u0103 \u00een realitate, simpla diferen\u0163\u0103economic\u0103 \u00eentre state este incapabil\u0103 s\u0103 explice un proces complex \u015fi perpetuu. \u00cen realitate,consider\u0103m c\u0103 factorul economic, de\u015fi este important \u015fi r\u0103m\u00e2ne unul dintre factorii actuali aimigra\u0163iei, nu este singurul implicat \u00een luarea deciziei de migra\u0163ie. Exist\u0103 migra\u0163ie cu substrat politic \u2013 oamenii p\u0103r\u0103sesc o zon\u0103 \u00een care sunt persecuta\u0163i sau tr\u0103iesc \u00eentr-un climat nesigur,tensionat \u2013  sau determinate de cauze individuale. \u00cen acela\u015fi timp, factorul politic punerestric\u0163ii migra\u0163iei, reduc\u00e2nd acest fenomen, dar poate de asemenea favoriza migra\u0163ia prin programe de atragere de for\u0163\u0103 de munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La nivel individual, avem \u00een acest caz o explica\u0163ie cu mult prea simplificat\u0103 afenomenului de migra\u0163ie, iar subiectul uman este privit ca find ra\u0163ional, independent de mediul social, plec\u00e2ndu-se de la premisa conform c\u0103reia poate face o estimare corect\u0103 a raportului costuri-beneficii. Ori \u00een mod normal, estimarea se face pe baza unor date insuficiente, cel pu\u0163in la nivelul \u0163\u0103rii de destina\u0163ie, uneori chiar pe baza unor date eronate, careduc la estim\u0103ri extrem de diferite fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia real\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 Avansul tehnologic \u00eentre \u0163\u0103ri reprezint\u0103 un dezechilibru, \u00eens\u0103 nu trebuie s\u0103 fie luate \u00eencalcul doar elemente de cercetare, dezvoltare \u015fi investi\u0163ii \u00een capitalul uman pentru a se explicadiferen\u0163ele \u00eentre state, ci trebuie privit cadrul institu\u0163ional \u00een ansamblu, capacitatea firmei saustatului de a face fa\u0163\u0103 provoc\u0103rilor mediului. Cadrul institu\u0163ional prezint\u0103 diferen\u0163e importante\u00eentre state, \u00eens\u0103 \u00een contextul globaliz\u0103rii \u015fi a comunic\u0103rii la nivel interna\u0163ional diminueaz\u0103aceste discrepan\u0163e. Limitele acestei abord\u0103ri constau \u00eens\u0103 \u00een cuantificarea \u015fi evaluarea dificile a factorilor care determin\u0103 evolu\u0163ia economic\u0103, precum calitatea politicilor de guvernare saustimularea firmelor, \u00eens\u0103 avantajul const\u0103 \u00een sublinierea importan\u0163ei interac\u0163iunilor. Atragerea\u015fi folosirea unor resurse umane din alte zone geografice creaz\u0103 \u00eens\u0103 alte probleme, at\u00e2t de natur\u0103 social\u0103 c\u00e2t \u015fi economic\u0103. Se rupe echilibrul at\u00e2t \u00een zona de provenien\u0163\u0103 a acestei for\u0163e de munc\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een zona \u00een care sunt relocate. Impactul este at\u00e2t la nivel individual, prinfor\u0163area adapt\u0103rii la o alt\u0103 cultur\u0103 \u015fi organizare social\u0103, dar \u015fi la nivel macro, al societ\u0103\u0163ii \u00eencare sunt insera\u0163i \u015fi al societ\u0103\u0163ii de provenien\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 La nivel macroeconomic migra\u0163ia duce la destabilizarea pie\u0163ei de munc\u0103, prin crearea fie a unui excedent \u00een anumite zone, fie la deficitul for\u0163ei de munc\u0103, \u00een anumitesectoare, pe anumite perioade \u015fi \u00een anumite zone. (sc\u0103dere a economiei \u0163\u0103rilor, criza (Polonia, Rom\u00e2nia \u2013  jude\u0163e afectate: Bac\u0103u, Vaslui) conform raportului B\u0103ncii Mondiale (migra\u0163ia for\u0163ei de munca din 8 state care au aderat \u00een 2004 c\u0103tre celelalte 15 a dus la deficit \u015fi laatragerea de for\u0163a de munca ieftin\u0103 din alte state)) Suprasatura\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103 \u00eentr-un sector poate fi privit\u0103 ca \u015fi fenomen agresiv de c\u0103tre popula\u0163ia nativ\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 La nivel individual apar fenomene at\u00e2t pozitive, prin cre\u015fterea nivelului de trai, amul\u0163umirii, a sentimentului siguran\u0163ei locului de munc\u0103, c\u00e2t \u015fi negative, ce vizeaz\u0103 \u00een specialrela\u0163ia cu grupul de provenien\u0163\u0103 (sentiment de dezr\u0103d\u0103cinare etc).<\/p>\n\n\n\n

 Impactul la nivelul Rom\u00e2niei \u00eenseamn\u0103 afectarea unor sectoare (construc\u0163ii, servicii, produc\u0163ie) care se confruntau cu un deficit de for\u0163\u0103 de munc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultimul semestru al anului 2008, momentan \u015fomaj alarmant la nivel interna\u0163ional \u015fi na\u0163ional, ca efect al crizei care a afectat puternic diverse sectoare (construc\u0163ii, retail, financiar-bancar etc). De asemenea, o influen\u0163\u0103 o are \u015fi declinul popula\u0163iei active (pierdere direct\u0103 \u015fi efecte \u00een timp, datorate dezechilibr\u0103rii structurilor pe v\u00e2rste \u015fi ca urmare a migr\u0103rii popula\u0163iei tinere).<\/p>\n\n\n\n

 Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 privim situa\u0163ia din Rom\u00e2nia, aportul adus economiei na\u0163ionale prin fluxurile economice a fost surprins \u015fi este ilustrat de datele urm\u0103toare: \u00een 2005 au intrat\u00een \u0163ar\u0103 cca 3033 milioane euro, \u00een 2006 \u2013 4358 mil euro, \u00een 2007- 4987 mil euro. ( http:\/\/www.capital.ro\/zoom\/109676\/112-14764-4.jpg<\/a> sc\u0103dere a economiei \u0163\u0103rilor, criza (Polonia, Rom\u00e2nia \u2013  jude\u0163e afectate: Bac\u0103u, Vaslui) conform raportului B\u0103ncii Mondiale(migra\u0163ia for\u0163ei de munca din 8 state care au aderat \u00een 2004 c\u0103tre celelalte 15 a dus la deficit \u015fi la atragerea de for\u0163a de munca ieftin\u0103 din alte state); http:\/\/www.capital.ro\/zoom\/109676\/112-14764-4.jpg<\/a>) Se pare c\u0103 \u015fi \u00een contextul crizei,transferurile de bani sunt numeroase, aflate \u00een cre\u015ftere ca volum, dar mai pu\u0163in semnificative ca sume. (Gabriela Moldoveanu Tinteanu, \u201eNum\u0103rul transferurilor de bani cre\u015fte, suma scade\u201d, 25 mai 2009, accesat 11.07.2009, http:\/\/www.capital.ro\/articol\/numarul-transferurilor-de-bani-creste-suma-scade-119870.html) \u00cen cazul exodului personalului calificat c\u0103tre occident, \u00een \u0163\u0103ri precum Rom\u00e2nia, cu o nevoie acerb\u0103 de manageri \u015fi speciali\u015ftide elit\u0103, care s\u0103 asigure reformarea unui sistem economic, administrativ \u015fi social aproape falimentar, se simte acut lipsa \u201ev\u00e2rfurilor\u201d, iar recent \u015fi cea a personalului de execu\u0163ie calificat. (Viorica Ana Chi\u015fu, \u201eDeficit record de personal calificat pentru Rom\u00e2nia\u201d, accesat 11.07.2009, http:\/\/www.capital.ro\/articol\/deficit-record-de-personal-calificat- pentru-romania-121539.html<\/a>) De\u015fi statul investe\u015fte \u00een formarea lor, sus\u0163in\u00e2ndu-i \u00een perioada studiilor prin accesul la un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de mas\u0103 p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd performant iar recent prin programe de burs\u0103 (unele insuficient de bine puse la punct), (Programul \u201eBursa special\u0103Guvernul Rom\u00e2niei\u201d care a generat \u015fomeri de lux dintre tinerii \u00eentor\u015fi de la studii \u00eenstr\u0103in\u0103tate \u015fi c\u0103rora nu li s-au oferit posturile promise \u00een administra\u0163ia public\u0103;) lan\u0163ul serupe \u00een momentul \u00eencadr\u0103rii \u00een munc\u0103. Brevetarea inven\u0163iilor este dificil\u0103, exploatarea poten\u0163ialului redus\u0103 la programe aparent minunate, \u00eens\u0103 cel pu\u0163in aplicate deficitar. \u201eReturn ofInvestment\u201d pentru statul rom\u00e2n aproape lipse\u015fte. Programele dezvoltate \u00een fug\u0103, f\u0103r\u0103 unsuport legislativ \u015fi administrativ coerent, f\u0103cute s\u0103 impresioneze, nu s\u0103 fie eficiente, nu dau roade \u00eentr-un sistem administrativ \u00eenc\u0103 haotic. Birocra\u0163ia \u015fi indiferen\u0163a reu\u015fesc s\u0103 sc\u00e2rbeasc\u0103tinerii, s\u0103 \u00eenving\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi sentimentul na\u0163ionalist, genereaz\u0103 frustr\u0103ri \u015fi \u00een final apatie. (Andreea Flintoaca, accesat 10.07.2009, http:\/\/student.hotnews.ro\/stiri-burse_stagii- 5057892-student-university-chicago-bursa-guvernului-romaniei-produs-peste-30-someri-lux.htm<\/a>) Rezultatul: plec\u0103ri c\u0103tre locuri de munc\u0103 bine pl\u0103tite \u00een occident, uneori soldate \u015fi curenun\u0163area la cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103, lipsuri din ce \u00een ce mai pronun\u0163ate la nivelul societ\u0103\u0163iirom\u00e2ne\u015fti. Terenul acesta a fost \u015fi este exploatat din plin de companii \u00een c\u0103utare permanent\u0103de resurse umane bine preg\u0103tite, pentru sus\u0163inerea strategiei lor de business \u015fi profit maxim cuinvesti\u0163ie minim\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cauzele migra\u0163iei pot fi diverse, de la cele economice, la cele sociale \u015fi politice.Oamenii p\u0103r\u0103sesc o zon\u0103 fie \u00een c\u0103utarea unor oportunit\u0103\u0163i de dezvoltare \u015fi un nivel socio-economic mai bun, fie se refugiaz\u0103 \u00een alt\u0103 zon\u0103 \u00een urma unor calamit\u0103\u0163i sau dezastre, r\u0103zboaie, persecu\u0163ii religioase sau politice. Studiile dezvoltate \u015fi aplicate, recent sau nu, au… Continue reading CAUZE ALE MIGRA\u0162IEI – 1<\/strong><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/313"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=313"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/313\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":314,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/313\/revisions\/314"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=313"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=313"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=313"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}