{"id":287,"date":"2022-05-27T07:18:00","date_gmt":"2022-05-27T07:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=287"},"modified":"2022-05-09T07:19:17","modified_gmt":"2022-05-09T07:19:17","slug":"consecintele-psihologice-reflectate-asupra-copiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/05\/27\/consecintele-psihologice-reflectate-asupra-copiilor\/","title":{"rendered":"Consecin\u0163ele psihologice reflectate asupra copiilor<\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

Doi din trei copii care au p\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate resimt acut lipsa dragostei acestora. Copiii respectivi, spun psihologii \u015fi sociologii, dezvolt\u0103 personalit\u0103\u0163i dezarmonice \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, este posibil ca, odat\u0103 ajun\u015fi la maturitate, s\u0103 formeze o genera\u0163ie de adul\u0163i cu  probleme de integrare social\u0103. Copiii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i au plecat la munc\u0103, \u00een str\u0103in\u0103tate, orfanii cu p\u0103rin\u0163i, r\u0103m\u00e2n \u00een grija unor mame sau, de ce nu, ta\u0163i surogat.<\/p>\n\n\n\n

Circa 10% dintre ace\u015fti copii r\u0103m\u00e2n singuri acas\u0103. \u00cen cele mai fericite cazuri, primesc aten\u0163ia unei rude, mai \u00eendep\u0103rtate. Vorbim despre copii care \u00eenva\u0163\u0103 de la 6-7 ani s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de ei \u015fi, de ce nu, de fra\u0163ii mai mici. Circa 30% dintre copiii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i pleac\u0103 la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate sunt l\u0103sa\u0163i \u00een grija bunicilor, care de multe ori nu reu\u015fesc s\u0103 suplineasc\u0103 rolul unui p\u0103rinte. \u015ei bunicii recunosc c\u0103 vremurile sunt altele…c\u0103 nu mai cre\u015fti un copil ast\u0103zi, a\u015fa cum \u00eel cre\u015fteai \u00een urm\u0103 cu 20-30 de ani. Sute de mii de copii au m\u0103car un p\u0103rinte plecat de acas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma acestei situa\u0163ii de copii singuri acas\u0103, enumer\u0103m c\u00e2teva efecte: pericolul este mai mare la copiii mici, a c\u0103ror personalitate se formeaz\u0103 de la \u00eenceput dizarmonic; mul\u0163i dintre ei au tulbur\u0103ri de somn, devin agresivi, nu au \u00eencredere \u00een ei \u2013 din cauza lipsei modelului parental; copiii din ciclul primar \u00eencep s\u0103 mint\u0103, s\u0103 frecventeze grupuri stradale pentru c\u0103 nu mai pot comunica bine cu ceilal\u0163i membrii ai familiei, \u00eencep s\u0103 fie agresivi \u015fi labili emo\u0163ional; elevii de gimnaziu, din cauz\u0103 c\u0103 r\u0103m\u00e2n nesupraveghea\u0163i de p\u0103rintele de care obi\u015fnuiau s\u0103 asculte, pot deveni agresiv verbal \u015fi fizic, din cauza frustr\u0103rilor, a anxiet\u0103\u0163ii \u015fi marginaliz\u0103rii care \u00eencep s\u0103 se manifeste. Aceste nereguli pot fi recuperate cu consiliere serioas\u0103; un copil din zece chiule\u015fte de la \u015fcoal\u0103 \u00een mod constant dup\u0103 plecarea p\u0103rin\u0163ilor la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, iau note mici \u015fi pot ajunge chiar la abandon \u015fcolar. E drept c\u0103 o parte din copiii celor pleca\u0163i duc o via\u0163\u0103 mai bun\u0103 gra\u0163ie banilor pe care \u00eei trimit p\u0103rin\u0163ii. \u015ei totu\u015fi, spun psihologii, banii nu \u0163in locul afec\u0163iunii; pe termen lung, aceast\u0103 genera\u0163ie de copii lipsi\u0163i de iubirea p\u0103rin\u0163ilor \u015fi de armonia familiei poate deveni una de adul\u0163i-problem\u0103. Psihologii nu exclud posibilitatea ca unii s\u0103 devin\u0103 infractori; agresivitatea multor copii din genera\u0163ia \u201eSingur acas\u0103\u201d, refuzul lor de a accepta c\u0103 au probleme, durerea cauzat\u0103 de lipsa p\u0103rin\u0163ilor \u00eei transform\u0103, la maturitate, \u00eentr-o genera\u0163ie de adul\u0163i neintegra\u0163i social; copilul care cre\u015fte f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u0163i sau numai cu unul dintre ei va deveni un adult care nu va \u00een\u0163elege sensul c\u0103s\u0103toriei, nu vor avea \u00eencredere \u00een institu\u0163ia c\u0103s\u0103toriei \u015fi, \u00een general, \u00een oameni; psihologii spun c\u0103 adul\u0163ii care au fost \u00een preadolescen\u0163\u0103 \u201esinguri acas\u0103\u201d vor dori, \u00een general, meserii care s\u0103 le aduc\u0103 bani rapid: fotbalist, fotomodel, c\u00e2nt\u0103re\u0163, dansatoare. Cei care au fost abandona\u0163i de mici \u00ee\u015fi doresc mai degrab\u0103 meserii prin care s\u0103 \u00eempart\u0103 dreptatea, cum ar fi cea de poli\u0163ist; pu\u0163ini dintre cei pleca\u0163i cu lunile la munc\u0103 \u015ftiu s\u0103 aleag\u0103 solu\u0163ii pentru copiii r\u0103ma\u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Lipsa informa\u0163iilor este frapant\u0103, adul\u0163ii neav\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163\u0103 de existen\u0163a consultan\u0163ilor, a organiza\u0163iilor non-guvernamentale de la care ar putea primi c\u00e2teva sfaturi. Sunt copii care ajung \u00een centre de plasament, pentru c\u0103 p\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i la lucru peste hotare \u201eau uitat\u201d c\u0103 au acas\u0103 ni\u015fte suflete care au nevoie de ei.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103surile care ar trebui luate la nivel central, ar trebui s\u0103 fie asigurarea unor venituri decente pentru familiile foarte s\u0103race, acordarea de stimulente financiare sau \u00een natur\u0103, dar \u015fi mai mare num\u0103rul de asisten\u0163i sociali care s\u0103 se ocupe de copiii r\u0103ma\u015fi aacas\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t efectele emigr\u0103rii asupra lor s\u0103 fie \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Danemarca exist\u0103 un asistent la fiecare 240 de locuitori. \u00cen Finlanda, raportul e de 1 la 1.8. \u00cen Rom\u00e2nia e relativ acela\u015fi, dac\u0103 num\u0103r\u0103m diplomele, \u00eens\u0103 mai bine de jum\u0103tate din absolven\u0163i se orienteaz\u0103 c\u0103tre alte posturi. \u00cen Rom\u00e2nia sunt inspectorate \u015fcolare \u015fi organiza\u0163ii neguvernamentale care se ocup\u0103 de prevenirea \u015fi combaterea traficului de persoane, de mic\u015forarea efectelor migra\u0163iei asupra elevilor, de prevenirea abandonului \u015fcolar \u015fi a delincven\u0163ei printre elevii cu p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Problema copiilor care au r\u0103mas acas\u0103 \u00een supravegherea altor persoane este cum sunt educa\u0163i \u015fi \u00eengriji\u0163i. Exist\u0103 cazuri \u00een care copilul l\u0103sat \u00een grij\u0103 este neglijat din toate punctele de vedere. Neglijarea reprezint\u0103 e\u015fecul constant \u00een a r\u0103spunde nevoilor fizice \u015fi psihologice de baz\u0103 ale copilului av\u00e2nd efecte negative asupra dezvolt\u0103rii copilului (Tereza Bulai, p. 64-65).<\/p>\n\n\n\n

Neglijarea mai este considerat\u0103 de unii autori ca o form\u0103 specific\u0103 de abuz \u015fi este definit\u0103 ca fiind incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul, de a-i asigura nevoile biologice, emo\u0163ionale, de dezvoltare fizic\u0103 precum \u015fi de limitare a accesului la educa\u0163ie (\u201eOrganiza\u0163ia Salva\u0163i Copiii\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Neglijarea mai este definit\u0103 ca reprezent\u00e2nd condi\u0163iile \u00een care persoana responsabil\u0103 de \u00eengrijirea copilului, fie inten\u0163ionat fie din neaten\u0163ie, permite copilului s\u0103 experimenteze suferin\u0163e care pot fi evitate \u015fi \/sau nu reu\u015fesc s\u0103 asigure una sau mai multe condi\u0163ii care sunt esen\u0163iale pentru dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor fizice, intelectuale \u015fi emo\u0163ionale ale unor persoane.<\/p>\n\n\n\n

Neglijarea pune \u00een pericol dezvoltarea normal\u0103 a copilului, iar cele mai grave forme de neglijare sunt: neasigurarea unei alimenta\u0163ii adecvate nevoilor de dezvoltare ale copilului; neglijarea cur\u0103\u0163eniei \u015fi a siguran\u0163ei locuin\u0163ei; neglijarea supravegherii copilului; neglijarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a copilului; neglijarea educa\u0163iei \u015fcolare, insuficienta supraveghere \u015fi abandonul copilului; privarea copilului de afec\u0163iune \u015fi comunicare.<\/p>\n\n\n\n

Carmen Ciofu este de p\u0103rere c\u0103 neglijarea copilului este favorizat\u0103 de urm\u0103toarele \u00eemprejur\u0103ri: atitudini parentale perturbate; particularit\u0103\u0163e nefavorabile ale copilului; situa\u0163ii nevrotigene sau stresante; boala afectiv\u0103 a \u00eengrijitorului; complexele de inferioritate ale \u00eengrijitorului; frustrarea \u015fi anxietatea acestora.<\/p>\n\n\n\n

Neglijarea fizic\u0103 este cu at\u00e2t mai grav\u0103  cu c\u00e2t copilul este de v\u00e2rst\u0103 mai mic\u0103 \u015fi deci mai dependent de \u00eengrijirea adultului. Neglijarea emo\u0163ional\u0103 constituie un alt aspect al neglij\u0103rii copilului de c\u0103tre persoana de \u00eengrijire, indiferent de statutul acesteia: rud\u0103, p\u0103rinte, vecin, prieten. Aceasta const\u0103 \u00een lipsa unor interac\u0163iuni normale de \u00eengrijire a copilului, cu grave consecin\u0163e pentru dezvoltarea afectiv\u0103 \u015fi cognitiv\u0103 a copilului. Neglijarea emo\u0163ional\u0103 \u00ee\u015fi manifest\u0103 consecin\u0163ele foarte precoce, \u00eenc\u0103 din primul an de via\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

                <\/strong>\u00cen aceast\u0103 categorie se includ copiii \u015fi adolescen\u0163ii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i sunt pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, ei r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een grija altor persoane. Cu privire la delincven\u0163\u0103, un loc important \u00eel de\u0163in minorii \u015fi adolescen\u0163ii care sunt lipsi\u0163i de siguran\u0163\u0103, armonie \u015fi stabilitatea unei familii. Se observ\u0103 cum lipsa p\u0103rin\u0163ilor, a  autorit\u0103\u0163ilor, a supravegherii \u015fi afec\u0163iunii venite de la ace\u015ftia, influen\u0163eaz\u0103 dezvoltarea psiho-social\u0103 a copilului. Nevoile de baz\u0103 ale copilului r\u0103m\u00e2n \u00eentr-un anume mod ne\u00eemplinite ori sunt \u00eenlocuite cu o cantitate de bani  sau daruri materiale pe care le trimit p\u0103rin\u0163ii adesea din str\u0103in\u0103tate. Efectele se observ\u0103 \u00een r\u00e2ndul copiilor \u015fi adolescen\u0163ilor prin acte delincvente: abandon \u015fcolar,  furt, comportament de grup sau de band\u0103, inadaptare \u015fcolar\u0103, tulbur\u0103ri de conduit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cei mai mul\u0163i dintre copiii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i sunt pleca\u0163i \u015fi care au r\u0103mas \u00een grija altor persoane ajung s\u0103 abandoneze \u015fcoala sau s\u0103 intre \u00een anturaje periculoase. Abandonul \u015fcolar reprezint\u0103 o form\u0103 definitiv\u0103 de devian\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103. El presupune renun\u0163area la sistemul educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns. O alt\u0103 cauz\u0103 care se mai adaug\u0103 la abandonul \u015fcolar este lipsa de supraveghere \u015fi autoritate parental\u0103 provocat\u0103 de fenomenul migra\u0163iei externe.  <\/p>\n\n\n\n

    \u00cen esen\u0163\u0103 devian\u0163a define\u015fte orice tip de comportament care se opune oric\u0103rui tip de comportament conven\u0163ional acceptat. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, devian\u0163a cuprinde infrac\u0163iunile, delictele, abaterile \u015fi devierile. \u00cen aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, devian\u0163i sunt acei indivizi care refuz\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een conformitate cu regulile impuse pe care le respect\u0103 majoritatea dintre noi. Ei sunt delincven\u0163i, violen\u0163i, consumatori de droguri, sau oameni ai str\u0103zii care nu se potrivesc cu majoritatea oamenilor care au definit drept standarde normale de acceptabilitate.<\/p>\n\n\n\n

Teoriile care privesc mediul pornesc de la faptul c\u0103 devian\u0163a nu este stare a personalit\u0103\u0163ii, ci o conduit\u0103 care se \u00eenva\u0163\u0103 \u00een contact cu semenii.<\/p>\n\n\n\n

Delincven\u0163a juvenil\u0103 reprezint\u0103 ansamblul  abaterilor \u015fi \u00eenc\u0103lc\u0103rilor de norme sociale sanc\u0163ionate penal s\u0103v\u00e2r\u015fite de un minor p\u00e2n\u0103 \u00een 18 ani. Cauzele delincven\u0163ei juvenile sunt diverse, dintre ele ar putea fi lipsa de supraveghere \u015fi privarea afectiv\u0103, p\u00e2n\u0103 la cauze de natur\u0103 individual\u0103, biologic\u0103. Ele exercit\u0103 o influen\u0163\u0103 deosebit\u0103 asupra minorului care nu dispune \u00eenc\u0103 de mecanisme specifice de filtrare \u015fi evaluare a tuturor influen\u0163elor exterioare.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 Vasile Preda, factorii care predispun la comportament antisocial sunt de dou\u0103 tipuri: interni \u015fi externi. Factorii interni \u0163in de poten\u0163ialit\u0103\u0163ile \u015fi structura neuro-psihic\u0103 a copilului \u015fi t\u00e2n\u0103rului, de unele particularit\u0103\u0163i ale personalit\u0103\u0163ii \u00een formare. Ace\u015ftia s-au format sub influen\u0163a factorilor externi (de mediu, familiali). Factorii externi sunt factori socio-culturali, economici, socio-afectivi \u015fi educa\u0163ionali din cadrul micro\/macrogrupurilor umane \u00een care trebuie s\u0103 se integreze copilul \u015fi t\u00e2n\u0103rul \u00eencep\u00e2nd cu  familia pentru formarea pentru formarea personalit\u0103\u0163ii acestora.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai frecvente explica\u0163ii cauzale ale comportamentului delincvent la copii se centreaz\u0103 \u00een jurul factorului economic \u015fi al celui educa\u0163ional: familia \u015fi \u015fcoala. Dup\u0103 unii cercet\u0103tori, cauzele delincven\u0163ei juvenile legate de familie ar fi: un slab control exercitat asupra copilului; lipsa de comunicare \u015fi coeziune familial\u0103; afec\u0163iunea mamei \u015fi disciplina impus\u0103 de tat\u0103; modele educa\u0163ionale neadecvate; familii \u00een deriv\u0103 (consum de alcool, droguri, violen\u0163\u0103, separare); abandonul familial. Un alt autor, Albert Ogien, \u00eemparte cauzele \u00een trei categorii \u015fi anume: cauze individuale; cauze care \u0163in de mediu;cauze de natur\u0103 social\u0103 care includ marile institu\u0163ii sociale ce contribuie la socializarea \u015fi integrarea t\u00e2n\u0103rului \u015fi la asigurarea ordinii sociale: media, familia, \u015fcoala, biserica \u015fi alte institu\u0163ii ale statului cu o influen\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2toare asupra minorului.<\/p>\n\n\n\n

Toate aceste institu\u0163ii au urm\u0103toarele atribu\u0163ii fa\u0163\u0103 de educa\u0163ia \u015fi formarea minorilor sau tinerilor lipsi\u0163i sau nu de ocrotirea p\u0103rinteasc\u0103. Administra\u0163ia public\u0103 local\u0103 este responsabil\u0103 de serviciile de educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate; de\u0163ine un buget constituit din contribu\u0163iile membrilor comunit\u0103\u0163ii  care \u00eei ofer\u0103 o posibilitate mai mare de solu\u0163ionare a problemelor locale; cunoa\u015fte cel mai bine oamenii \u015fi evenimentele din comunitate. Biserica este unul dintre cei mai importan\u0163i subiec\u0163i comunitari. Pe contribu\u0163ia acesteia se mizeaz\u0103 din urm\u0103toarele considerente: este un punct de reper \u00een educa\u0163ia moral\u0103 \u015fi comunitar\u0103 a copilului \u015fi se implic\u0103 activ \u00een sensibilizarea popula\u0163iei referitor la rela\u0163iile p\u0103rinte-copil, promovarea unor comportamente morale at\u00e2t pentru p\u0103rin\u0163i,  c\u00e2t \u015fi pentru copii;<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd ca obiectiv cre\u015fterea unor genera\u0163ii s\u0103n\u0103toase, se impune stabilirea unei colabor\u0103ri dintre administra\u0163ia public\u0103 local\u0103, institu\u0163iile \u015fcolare \u015fi institu\u0163ia medical\u0103 pentru a identifica copiii r\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 supraveghere ce necesit\u0103 asisten\u0163\u0103 medical\u0103. \u00cen dezvoltarea programelor de educa\u0163ie preventiv\u0103 \u015fi cultivarea comportamentelor pro-sociale, este necesar\u0103 participarea poli\u0163iei, av\u00e2nd ca grup \u0163int\u0103 copiii din familii dezintegrate \u00een vederea inform\u0103rii corecte asupra consecin\u0163elor comportamentului anti-social. \u00cen cazul \u00een care copiii din aceast\u0103 categorie sunt antrena\u0163i \u00een ac\u0163iuni antisociale se impune implicarea tuturor actorilor comunitari \u00eentru elaborarea unui program de reabilitare \u015fi reintegrare \u00een familia l\u0103rgit\u0103, institu\u0163iile \u015fcolare. Analiza datelor referitoare la delincven\u0163a juvenil\u0103 relev\u0103 faptul c\u0103 \u00een ultimii ani situa\u0163ia la capitolul infrac\u0163iuni comise de c\u0103tre minori este influen\u0163at\u0103 de condi\u0163iile \u00een care cresc \u015fi sunt educa\u0163i copiii. E regretabil faptul c\u0103 s-au produs schimb\u0103ri at\u00e2t \u00een structura c\u00e2t \u015fi \u00een modul de exercitare a rolului educativ de c\u0103tre familie \u015fi institu\u0163iile comunitare;<\/p>\n\n\n\n

Cercetarea Respectarea drepturilor minorilor \u00een locurile de deten\u0163ie efectuat\u0103 de Institutul de Reforme Penale \u00eencearc\u0103 s\u0103 determine structura familiilor celor 262 de minori delincven\u0163i intervieva\u0163i. Din num\u0103rul total de minori care au s\u0103v\u00e2r\u015fit infrac\u0163iuni, 18% provin din familii dezintegrate cu unul sau ambii p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i peste hotare. Copiii din familii dezintegrate simt nevoia s\u0103 fie recunoscu\u0163i, accepta\u0163i \u015fi stimula\u0163i at\u00e2t de c\u0103tre cei de o v\u00e2rst\u0103 cu ei, c\u00e2t \u015fi de adul\u0163i, afilierea la un grup reprezent\u00e2nd o posibilitate sigur\u0103 de a-\u015fi manifesta \u015fi realiza dorin\u0163ele \u015fi aspira\u0163iile. Prin contactul cu respectivele grupuri, t\u00e2n\u0103rul \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 capacit\u0103\u0163ile \u015fi aptitudinile, asimil\u00e2nd \u015fi interioriz\u00e2nd o serie de valori \u015fi norme specifice grupului, care nu \u00eentotdeauna sunt \u00een concordan\u0163\u0103 cu valorile \u015fi normele sociale.  Lipsa p\u0103rin\u0163ilor \u015fi a controlului din partea lor, modul de petrecere a timpului liber este un teren fertil pentru infrac\u0163ionalitatea \u00een r\u00e2ndul tinerilor.<\/p>\n\n\n\n

Fenomenul infrac\u0163ionalit\u0103\u0163ii juvenile implic\u0103 o serie de probleme complexe la nivel individual, familial \u015fi comunitar. A contribui la efortul educativ \u00een formarea unei genera\u0163ii s\u0103n\u0103toase este o responsabilitate pe care trebuie s\u0103 \u015fi-o asume ace\u015fti factori. \u00cen principiu, nu exist\u0103 copii vinova\u0163i, ci copii \u015fi adolescen\u0163i victime ale mediului lor, care trebuie ocroti\u0163i, reeduca\u0163i \u015fi reintegra\u0163i de \u015fi \u00een comunitate. Un control parental lipsit de autoritate exacerbeaz\u0103 la copil tendin\u0163e de agresivitate cu cele dou\u0103 tipuri de manifest\u0103ri majore: crizele de m\u00e2nie; negativismul. Un astfel de control \u00eel \u00eent\u00e2lnim fie \u00een cazul unor p\u0103rin\u0163i indulgen\u0163i, fie \u00een cazul \u00een care atunci c\u00e2nd lipsesc p\u0103rin\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Crizele de m\u00e2nie sunt tulbur\u0103ri de comportament, ap\u0103rute ca urmare a conflictului dintre personalitatea copilului \u00een plin\u0103 afirmare \u015fi atitudinea permisiv\u0103 a \u00eengrijitorilor. Negativismul se \u00eenscrie \u00een acela\u015fi timp de manifest\u0103ri \u015fi \u00een cazul pre\u015fcolarului, este str\u00e2ns legat de sindromul acut de separe a p\u0103rin\u0163ilor de copii. \u00cen afar\u0103 de aceasta, el exprim\u0103 dominare parental\u0103 ineficient\u0103, permisivitate excesiv\u0103,  lips\u0103 de autoritate din partea p\u0103rin\u0163ilor \u015fi persoanelor de \u00eengrijire.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Doi din trei copii care au p\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate resimt acut lipsa dragostei acestora. Copiii respectivi, spun psihologii \u015fi sociologii, dezvolt\u0103 personalit\u0103\u0163i dezarmonice \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, este posibil ca, odat\u0103 ajun\u015fi la maturitate, s\u0103 formeze o genera\u0163ie de adul\u0163i cu  probleme de integrare social\u0103. Copiii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i au plecat la munc\u0103,… Continue reading Consecin\u0163ele psihologice reflectate asupra copiilor<\/strong><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/287"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=287"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/287\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":288,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/287\/revisions\/288"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=287"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=287"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=287"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}