{"id":285,"date":"2022-05-20T07:18:00","date_gmt":"2022-05-20T07:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=285"},"modified":"2022-05-09T07:18:56","modified_gmt":"2022-05-09T07:18:56","slug":"consecintele-migratiei-reflectate-asupra-copiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/05\/20\/consecintele-migratiei-reflectate-asupra-copiilor\/","title":{"rendered":"Consecin\u0163ele migra\u0163iei reflectate asupra copiilor<\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

Unele media au adus \u00een prim-plan situa\u0163ia copiilor \u201esinguri acas\u0103\u201d, prezent\u00e2nd \u00eens\u0103 cel mai adesea cazuri extreme, d\u00e2ndu-le puterea unor exemple general valabile \u015fi construind practic o problem\u0103 social\u0103. Acest lucru, \u00eempreun\u0103 cu caracterul semi-legal al migra\u0163iei rom\u00e2nilor pentru munc\u0103, are o influen\u0163\u0103 negativ\u0103 inclusiv asupra document\u0103rii prin metode \u015ftiin\u0163ifice a efectelor plec\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00eentruc\u00e2t nu de pu\u0163ine ori investigatorii se lovesc pe teren de reticen\u0163\u0103 din partea at\u00e2t a celor r\u0103ma\u015fi acas\u0103, c\u00e2t \u015fi a institu\u0163iilor statului cu privire la disponibilitatea de a discuta despre consecin\u0163ele negative la nivelul copiilor.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 consecin\u0163\u0103 negativ\u0103 este interesant de remarcat prin faptul c\u0103 plecarea unuia dintre p\u0103rin\u0163i determin\u0103 \u00een unele cazuri, o deteriorare a rela\u0163iei copilului cu p\u0103rintele r\u0103mas acas\u0103. Alte efecte negative se \u00eent\u00e2lnesc la nivel psihologic. Datele de anchet\u0103 confirm\u0103 existen\u0163a unei asocieri semnificative \u00eentre absen\u0163a ambilor p\u0103rin\u0163i sau doar a mamei \u015fi frecven\u0163a simptomelor de deprimare la copii.<\/p>\n\n\n\n

Diferen\u0163ele \u00eentre copiii de migran\u0163i \u015fi cei de non-migran\u0163i sunt relativ mici \u00een ceea ce prive\u015fte comportamentele deviante, totu\u015fi plecarea p\u0103rin\u0163ilor reprezint\u0103 un factor de risc. De pild\u0103, ponderea copiilor care au avut cel pu\u0163in probleme cu poli\u0163ia este u\u015for mai mare \u00een r\u00e2ndul celor care au p\u0103rin\u0163ii migran\u0163i fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i (15-16% fa\u0163\u0103 de 10%).<\/p>\n\n\n\n

Copiii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i sunt pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au un profil asem\u0103n\u0103tor cu cei ce tr\u0103iesc \u00een familii monoparentale ca urmare a desp\u0103r\u0163irii p\u0103rin\u0163ilor sau a decesului unuia dintre ei. Acest lucru arat\u0103 c\u0103, de\u015fi plecarea la munc\u0103 este temporar\u0103, efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele ale pierderii unui p\u0103rinte prin divor\u0163 sau deces.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, copiii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i sunt pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate ar trebui considera\u0163i \u00een situa\u0163ie de risc. Ar trebui s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii de a \u00eent\u0103ri rela\u0163iile \u00eentre \u015fcoal\u0103 \u015fi sistemul de asisten\u0163\u0103 social\u0103. Este important s\u0103 se rezolve criza de psihologi \u015fcolari din \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti, mai ales din cele din mediul rural (\u00een doar 38% din \u015fcolile generale din Rom\u00e2nia exist\u0103 la acest moment un psiholog care s\u0103 ofere consiliere elevilor).<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, ar trebui un set de servicii sociale ce pot fi oferite copiilor ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i sunt pleca\u0163i temporar \u00een str\u0103in\u0103tate. Acestea ar trebui s\u0103 includ\u0103 consiliere special\u0103, ajutor \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are, condi\u0163ii de petrecere a timpului liber \u00een activit\u0103\u0163i organizate  \u00een comun cu al\u0163i copii, vizite la domiciliu.<\/p>\n\n\n\n

Instabilitatea socio-economic\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi tranzi\u0163ia interminabil\u0103 a determinat pe mul\u0163i dintre rom\u00e2ni s\u0103 plece la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a-\u015fi putea \u00eentre\u0163ine familia. Desigur, c\u00e2\u015ftigurile ob\u0163inute sunt importante at\u00e2t pentru familie c\u00e2t \u015fi pentru economia rom\u00e2neasc\u0103, dar aceast\u0103 migra\u0163ie spre vest are \u015fi aspecte mai pu\u0163in dorite, cum ar fi: destr\u0103marea familial\u0103 \u015fi abandonul copiilor la bunici sau la alte cuno\u015ftin\u0163e, l\u0103s\u00e2ndu-se cu consecin\u0163e grave psihologice pentru copii.<\/p>\n\n\n\n

Foarte mul\u0163i rom\u00e2ni, aproape dou\u0103 milioane lucreaz\u0103 \u00een prezent \u00een str\u0103in\u0103tate, dintre care majoritatea au unul sau mai mul\u0163i copii. Sunt cazuri \u00een care copilul cel mare de v\u00e2rsta adolescen\u0163ei este \u015fi tat\u0103 \u015fi mam\u0103, av\u00e2nd grij\u0103 de fra\u0163ii lui mai mici. \u00cen situa\u0163ii extreme, copilul r\u0103m\u00e2ne total abandonat \u015fi autorit\u0103\u0163ile trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de el. Copilul observ\u0103 momentul \u00een care \u00een jurul lui exist\u0103 dou\u0103 persoane cu roluri diferite. Identitatea copilului este afectat\u0103, c\u00e2nd nu exist\u0103 ambele figuri parentale \u00een preajma lui. Copilul \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 accepte limitele \u015fi disciplina pe care o impun p\u0103rin\u0163ii. La v\u00e2rsta de 3 ani copilul  crede c\u0103 este cel mai puternic, o omnipoten\u0163\u0103 este o iluzie, o fantezie a copilului, p\u0103rin\u0163ii fiind cei care \u00eel fac s\u0103 fie cu capul pe p\u0103m\u00e2nt, prin educa\u0163ie \u015fi prin limitele impuse. \u00cen momentul c\u00e2nd acestea nu sunt, copilul se crede puternic, c\u0103 poate s\u0103 fac\u0103 orice, \u00eens\u0103 \u00een momentul \u00een care nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 problemelor intervine frustrarea \u015fi dezam\u0103girea. De aici se \u0163in lan\u0163 toate probleme \u015fi complica\u0163iile, mai intervin \u015fi tulbur\u0103rile afective, lipsa ata\u015famentului \u015f.a.<\/p>\n\n\n\n

Lipsa ata\u015famentului nu poate fi compensat\u0103 \u00een niciun alt fel, afectivitatea este de cele mai multe ori autocompensat\u0103 prin cheltuielile nejustificate, \u00eens\u0103 banii nu pot compensa tot timpul lipsa p\u0103rin\u0163ilor \u015fi rolul lor \u00een dezvoltarea copilului \u00een via\u0163a de zi cu zi. P\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i sunt de mai multe feluri: care sun\u0103 des, care vin acas\u0103 la c\u00e2teva luni \u015fi viziteaz\u0103 sau cei care trimit numai bani. Dup\u0103 plecarea  \u00een str\u0103in\u0103tate a p\u0103rin\u0163ilor, dup\u0103 ce \u015fi-au l\u0103sat copilul pe m\u00e2ini bune, \u015fi \u015fi-au luat angajamentul de a se \u0163ine un contact permanent cu copiii, cu toate c\u0103 cele mai moderne mijloace de comunicare, telefonul sau internetul nu \u0163in loc de fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi de un sfat de aproape cu afec\u0163iune p\u0103rinteasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lipsa p\u0103rin\u0163ilor sau doar a unuia poate conduce \u015fi la probleme \u015fcolare, copilul nu se mai concentreaz\u0103, se \u00eenchide \u00een el sau devine nelini\u015ftit, abandoneaz\u0103 \u015fcoala uneori, nu are nimeni puterea s\u0103-l conduc\u0103. Copilul sufer\u0103 de disciplin\u0103, de lips\u0103 de limitare. Din  p\u0103cate, aceast\u0103 datorie se uit\u0103 c\u00e2nd se ajunge \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi dac\u0103 la \u00eenceput era o r\u0103m\u00e2nere pentru o perioad\u0103 scurt\u0103, aceasta se prelunge\u015fte p\u00e2n\u0103 se ajunge la instalarea unei noi atmosfere reci. Astfel, se creeaz\u0103 la copii sentimentul abandonului \u015fi este posibil ca o dat\u0103 ajun\u015fi la maturitate s\u0103 abandoneze \u015fi ei pe copiii lor ca un fel de protest \u015fi ca r\u0103zbunare \u00eempotriva propiilor p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 situa\u0163ii dureroase \u00een care p\u0103rin\u0163ii o dat\u0103 pleca\u0163i uit\u0103 cu timpul \u00eendatoririle lor fa\u0163\u0103 de copii, fapt ce intr\u0103 \u00een sfera abandonului familial. Dezvoltarea socio-psiho-afectiv\u0103  este influen\u0163at\u0103 de realizarea ata\u015famentului \u015fi a leg\u0103turii de afec\u0163iune dintre copil \u015fi mam\u0103. Lipsa p\u0103rin\u0163ilor \u015fi a unui mediu familial determin\u0103 absen\u0163a unor sentimente normale la copil, \u00eent\u00e2rzieri \u00een dezvoltarea fizic\u0103, \u015fi tulbur\u0103ri de comportament. Exist\u0103 elemente cu importan\u0163\u0103 major\u0103 \u00een cazul separ\u0103rii:  durata separ\u0103rii, condi\u0163iile \u00een care a avut loc separarea \u015fi cauzele, modalit\u0103\u0163ile de \u00eengrijire \u015fi dezvoltare oferite copilului \u00een caz de separare.<\/p>\n\n\n\n

Abandonul copilului constituie o form\u0103 extrem\u0103 a separ\u0103rii lui de p\u0103rin\u0163i. Copilul abandonat este acel copil care nu tr\u0103ie\u015fte al\u0103turi de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, iar responsabilitatea cre\u015fterii, educa\u0163iei \u015fi \u00eengrijirii este transferat\u0103 unei institu\u0163ii sau unei alte persoane care nu-i este rud\u0103. Sunt cazuri \u00een care p\u0103rin\u0163ii pleac\u0103 la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi las\u0103 copiii la un prieten sau vecin, cu promisiunea c\u0103 vor trimite bani pentru a-l \u00eentre\u0163ine.  O dat\u0103 ajun\u015fi acolo uit\u0103 de copil.<\/p>\n\n\n\n

Practic, copilul este abandonat, chiar dac\u0103 nu este o decizie oficial\u0103 care s\u0103 recunoasc\u0103 acest lucru. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie a copilului abandonat, responsabilitatea p\u0103rin\u0163ilor se diminueaz\u0103, este transferat\u0103 la diverse institu\u0163ii (Tereza Bulai, p. 54).<\/p>\n\n\n\n

Abandonul familial determin\u0103 urm\u0103ri deosebite asupra celor abandona\u0163i: imposibilitatea form\u0103rii \u015fi men\u0163inerea unor ata\u015famente durabile; imposibilitatea satisfacerii trebuin\u0163elor de securitate material\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a copilului caracteristice mediului familial; interiorizarea \u015fi \u00eenchiderea \u00een sine datorit\u0103 ata\u015famentului fa\u0163\u0103 de persoana de referin\u0163\u0103 cea mai important\u0103; mama; dificult\u0103\u0163i de rela\u0163ionare cu ceilal\u0163i; comportament dificil \u2013 agresivitate. Toate acestea \u00ee\u015fi pun amprenta asupra dezvolt\u0103rii integrale a copilului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen marea majoritate a cazurilor, p\u0103rin\u0163ii care pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u00ee\u015fi \u00eencredin\u0163eaz\u0103 copiii spre cre\u015ftere \u015fi educare rudelor, prietenilor sau vecinilor. Modalit\u0103\u0163ile de comunicare pe care le au difer\u0103 de la un mediu la altul, adic\u0103 cei din zonele rurale, au mai pu\u0163ine modalit\u0103\u0163i de a comunica cu cei pleca\u0163i \u015fi anume, simpla primire a banilor prin telefon, sau scrisori pachet ce trimit acas\u0103. Iar cei din mediul urban au mai multe posibilit\u0103\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 cei din mediul rural cum este de exemplu internetul prin intermediul c\u0103ruia p\u0103rin\u0163ii \u00ee\u015fi pot vedea copiii r\u0103ma\u015fi acas\u0103. Iubirea care le lipse\u015fte din partea p\u0103rin\u0163ilor sau care le este trimis\u0103 prin coresponden\u0163\u0103 de ace\u015ftia nu poate fi cump\u0103rat\u0103 cu daruri de natur\u0103 material\u0103 sau pecuniar\u0103 \u015fi nici \u00eenlocuit\u0103 cu iubirea persoanelor de \u00eengrijire.<\/p>\n\n\n\n

Durata absen\u0163ei unui membru al familiei poate fi asociat\u0103 cu o serie de probleme sau cu neasigurarea unor nevoi ale copilului. Nevoia de afec\u0163iune scade o dat\u0103 cu cre\u015fterea duratei absen\u0163ei p\u0103rin\u0163ilor, fiind \u00eenlocuit\u0103 cu nevoia de comunicare cu ace\u015ftia. \u00cen literatura de specialitate exist\u0103 diferite tipuri  de experien\u0163e de separare a copilului de p\u0103rin\u0163i, care pot fi grupate \u00een trei categorii: separ\u0103ri de foarte scurt\u0103 durat\u0103 care decurg din \u00eengrijirea acordat\u0103 de mai multe figuri materne (bunic\u0103, sor\u0103, frate, etc); separ\u0103ri temporare cu durate de cel pu\u0163in c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni; separ\u0103ri definitive.<\/p>\n\n\n\n

Orice separare de p\u0103rin\u0163i este \u00eenso\u0163it\u0103 de o diminuare a \u00eemplinirii nevoilor de baz\u0103 ale copiilor cu efecte importante asupra dezvolt\u0103rii integrale a acestora. Separarea prelungit\u0103 sau definitiv\u0103 dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii \u00een cadrul factorilor familiali are  cel mai mare impact patogen asupra copiilor. Tot din aceast\u0103 categorie fac parte \u015fi separarea temporar\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor prin crize conjugale sau divor\u0163, modelele de cre\u015ftere \u015fi educare ce implic\u0103 abuzul fizic \u015fi moral asupra copilului, dimensiunea mare a familiei, promiscuitate \u015fi s\u0103r\u0103cie, abandonul \u015fi privarea de mam\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 efectele separ\u0103rii de mam\u0103 depind de mai mul\u0163i factori: v\u00e2rsta copilului \u00een momentul separ\u0103rii, rela\u0163ia anterioar\u0103 cu mama \u015fi cu tata, motivele separ\u0103rii. Urm\u0103rile sunt variate \u015fi pe termen lung: nerealiz\u0103ri educa\u0163ionale \u015fi de performan\u0163\u0103, dificult\u0103\u0163i \u00een prima copil\u0103rie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma separ\u0103rii de p\u0103rin\u0163i copiii mai au un sentiment care \u00eei marcheaz\u0103, \u015fi anume durerea. \u00cen mod evident durerea este o reac\u0163ie normal\u0103 interiorizat\u0103 la pierdere, ea apare atunci c\u00e2nd are loc separarea p\u0103rin\u0163ilor de copii, separarea de o persoan\u0103 semnificativ\u0103 etc. Durerea presupune tr\u0103iri emo\u0163ionale intense \u015fi variate cum ar fi: disperare, regret, anxietate, singur\u0103tate, resentimente, dor, ne\u00eencredere, dragoste, apreciere, sentimentul lipsei de sens.  Literatura de specialitate men\u0163ioneaz\u0103 un num\u0103r de nevoi care \u00een func\u0163ie de cum sunt \u00eemplinite dau posibilitatea copilului s\u0103-\u015fi contureze identitatea \u015fi s\u0103 devin\u0103 con\u015ftient de sine, responsabil \u015fi independent. Dintre acestea sunt amintite: nevoia de \u00eencurajare, nevoia de dragoste \u015fi puritate, nevoia de noi experien\u0163e, de responsabilit\u0103\u0163i \u015fi ap\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n

Autorul Rose Campbell, prezint\u0103 patru nevoi pe care, spune el, le au to\u0163i copiii \u015fi anume: nevoile emo\u0163ionale, de iubire; nevoile de formare, disciplin\u0103; nevoile de protec\u0163ie fizic\u0103; nevoile de explicare \u015fi exemplificare a controlului m\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate aceste nevoi ale copilului, g\u0103sim \u00een Tratatul de drept al familiei \u015fi al copilului, obliga\u0163iile p\u0103rinte\u015fti cu privire la persoana copilului, \u015fi anume copilul are dreptul s\u0103 fie crescut \u00een condi\u0163ii care s\u0103 permit\u0103 dezvoltarea sa fizic\u0103, mental\u0103, spiritual\u0103, moral\u0103 \u015fi social\u0103. \u00cen acest scop, potrivit articolului 32 din Legea nr. 272\/2004, p\u0103rin\u0163ii sunt obliga\u0163i: s\u0103 supravegheze copilul; s\u0103 coopereze cu copilul \u015fi s\u0103 \u00eei respecte via\u0163a privat\u0103; s\u0103 coopereze cu persoanele fizice \u015fi persoanele juridice care exercit\u0103 atribu\u0163ii \u00een domeniul \u00eengrijirii, educ\u0103rii \u015fi form\u0103rii profesionale a copilului; obliga\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor de a cre\u015fte, \u00eengriji \u015fi educa copilul.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 una din nevoile de baz\u0103 de mai sus ale unui copil nu-\u015fi g\u0103se\u015fte r\u0103spunsul adecvat, dezvoltarea copilului este distorsionat\u0103. E\u015fecul \u00een a r\u0103spunde nevoilor de dragoste  \u015fi securitate are ca efect sindromul de privare matern\u0103. Copiii proveni\u0163i din familiile cu p\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate ar avea mai mult\u0103 nevoie de \u00eencurajare \u015fi recunoa\u015ftere  tocmai pentru c\u0103 \u00een absen\u0163a acestora nu au dec\u00e2t un acces limitat la dragostea necondi\u0163ionat\u0103 de tip p\u0103rintesc.<\/p>\n\n\n\n

Vasile Miftode diferen\u0163iaz\u0103 \u00een studiile sale starea de priva\u0163iune, adic\u0103 de a nu avea ceva \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul st\u0103rii de privare, adic\u0103 pierdere sau deprivare de ceea ce a fost deja ob\u0163inut de cel \u00een cauz\u0103, de pild\u0103, privarea de rela\u0163iile cu mama.<\/p>\n\n\n\n

Se sugereaz\u0103 c\u0103 to\u0163i cei care sufer\u0103 de orice tip de tulburare psihiatric\u0103 prezint\u0103 altern\u0103ri ale capacit\u0103\u0163ii de a stabili rela\u0163ii afective str\u00e2nse \u015fi apropiate care \u00ee\u015fi au originea \u00een contactul timpuriu, deficitar cu mama. Conceptul de privare matern\u0103 a c\u00e2\u015ftigat o larg\u0103 recunoa\u015ftere \u015fi a fost acceptat drept cauz\u0103 a unor manifest\u0103ri diverse, precum: \u00eent\u00e2rzierea dezvolt\u0103rii mentale, delincven\u0163a, depresia, forme acute de stres, psihopatia, lipsa de afec\u0163iune.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lipsa unei asemenea imagini puternice dezvoltarea copilului este periclitat\u0103, iar evolu\u0163ia lui spre o via\u0163\u0103 de adult fireasc\u0103 afectiv este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii. Stabilirea \u015fi for\u0163a personalit\u0103\u0163ilor adulte \u00ee\u015fi au originea \u00een stabilirea \u015fi profunzimea sentimentelor de ata\u015fament afective \u00een timpul copil\u0103riei. Starea de ata\u015fament vizeaz\u0103 \u00een fapt toate v\u00e2rstele, dar manifest\u0103rile cele mai clare se observ\u0103 din timpul copil\u0103riei. Rela\u0163iile de ata\u015fament au misiunea de a proteja persoana mai slab\u0103, vulnerabil\u0103, \u00een raport cu factorii externi sau interni. Desp\u0103r\u0163irea de mam\u0103 a copiilor la v\u00e2rste mici determin\u0103 manifest\u0103rile pe care le au, devin moroc\u0103no\u015fi, deprima\u0163i sau f\u0103r\u0103 chef de nimic, le dispare apetitul de joac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, dup\u0103 mai multe decenii de experiment\u0103ri s-a ajuns la concluzia c\u0103 cel mai bine preg\u0103tit pentru via\u0163a de adult este copilul crescut de proprii p\u0103rin\u0163i, al\u0103turi de fra\u0163i \u015fi surori, \u00een acela\u015fi mediu familial. \u00cen afara familiei, copilul este de regul\u0103 nefericit, descriminat \u015fi incapabil  s\u0103 se ata\u015feze de alte persoane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unele media au adus \u00een prim-plan situa\u0163ia copiilor \u201esinguri acas\u0103\u201d, prezent\u00e2nd \u00eens\u0103 cel mai adesea cazuri extreme, d\u00e2ndu-le puterea unor exemple general valabile \u015fi construind practic o problem\u0103 social\u0103. Acest lucru, \u00eempreun\u0103 cu caracterul semi-legal al migra\u0163iei rom\u00e2nilor pentru munc\u0103, are o influen\u0163\u0103 negativ\u0103 inclusiv asupra document\u0103rii prin metode \u015ftiin\u0163ifice a efectelor plec\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor \u00een… Continue reading Consecin\u0163ele migra\u0163iei reflectate asupra copiilor<\/strong><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/285"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=285"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/285\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":286,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/285\/revisions\/286"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=285"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=285"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=285"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}