{"id":281,"date":"2022-05-06T07:17:00","date_gmt":"2022-05-06T07:17:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=281"},"modified":"2022-05-09T07:17:52","modified_gmt":"2022-05-09T07:17:52","slug":"familia-si-importanta-ei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/05\/06\/familia-si-importanta-ei\/","title":{"rendered":"Familia \u015fi importan\u021ba ei<\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

Dup\u0103 anul 1990, \u00een Rom\u00e2nia, ca \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor europene, tranzi\u0163ia c\u0103tre o societate democratic\u0103, la o economie de pia\u0163\u0103 a dus la un colaps manifestat la nivel de individ prin sc\u0103derea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

    Num\u0103rul locurilor de munc\u0103, a sc\u0103zut salariul existent de c\u00e2teva ori mai mic dec\u00e2t media Uniunii Europene, existen\u0163a ascendent\u0103 a \u015fomajului, mai ales \u00een r\u00e2ndul femeilor, nesiguran\u0163a zilei de m\u00e2ine, existen\u0163a oportunit\u0103\u0163ilor economice \u00een \u0163\u0103rile de sosire, situa\u0163ia pie\u0163ei de munc\u0103, prezen\u0163a re\u0163elelor migratorii \u015fi modific\u0103rile regimului rom\u00e2n al frontierelor constituie factori care determin\u0103 popula\u0163ia la g\u0103sirea unei solu\u0163ii eficiente.<\/p>\n\n\n\n

    Plecarea unuia sau ambilor p\u0103rin\u0163i este \u00een str\u00e2ns\u0103 rela\u0163ie cu g\u0103sirea \u015fi ocuparea unui loc de munc\u0103 pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103 externe, cu restabilirea echilibrului financiar \u015fi material din mediul familial, cu cre\u015fterea nivelului de trai, manifest\u00e2ndu-se ca un fenomen social.<\/p>\n\n\n\n

    Efectele sunt resim\u0163ite at\u00e2t de familia \u00een care au loc schimb\u0103ri de structur\u0103, dinamic\u0103 \u015fi func\u0163ionalitate, c\u00e2t \u015fi de copil care se confrunt\u0103 cu o varietate de probleme.<\/p>\n\n\n\n

\u015etiin\u0163a sociologic\u0103 define\u0219te familia ca un grup de persoane legate direct prin rela\u0163ii de rudenie, ai c\u0103rei adul\u0163i \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea pentru cre\u015fterea copiilor.<\/p>\n\n\n\n

Familia este o form\u0103 superioar\u0103 de comunitate care are la baz\u0103 rela\u0163iile sociale \u015fi biologice  \u00een care are loc circula\u0163ia eredit\u0103\u0163ii biologice, psihologice, av\u00e2nd scopul de a preg\u0103ti genera\u0163iile viitoare \u00een vederea particip\u0103rii la dezvoltarea societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Valoarea familiei pentru societate nu poate fi neglijat\u0103 pentru c\u0103 familia influen\u0163eaz\u0103 direct procesele demografice prin func\u0163ia sa reproductiv\u0103 \u015fi astfel asigur\u0103 continuitate societ\u0103\u0163ii, familia este mediul \u00een care se realizeaz\u0103 socializarea primar\u0103 a copiilor, \u00een care ace\u015ftia \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi iau contact cu principiile de baz\u0103 ale moralei, credin\u0163ei, conduitelor \u0219i familia contribuie la men\u0163inerea identit\u0103\u0163ii culturale na\u0163ionale prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea \u015fi exemplificarea elementelor culturii na\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n

Familia reprezint\u0103 agentul unei ac\u0163iuni pedagogice primare care \u00a8fixeaz\u0103\u00a8 \u00een individ habitusul primar de clas\u0103, primele scheme de percep\u0163ie, de g\u00e2ndire \u015fi de ac\u0163iune care vor func\u0163iona ca fundament \u015fi principiu de selec\u0163ie \u00een procesul \u00eencorpor\u0103rii tuturor experien\u0163elor ulterioare, astfel \u00eenc\u00e2t experien\u0163ele diferite de un individ, se integreaz\u0103 \u00een unitatea unei biografii sistematice care se organizeaz\u0103 pornind de la situa\u0163ia originar\u0103 de clas\u0103 experimental\u0103 \u00eentr-un timp determinat de structura familial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen trecut familia mic\u0103 \u015fi familia de baz\u0103 erau integrate \u00een mare parte \u00eentr-o comunitate domestic\u0103 \u015fi de curte mai mare, \u00een care tr\u0103iau \u00eempreun\u0103 mai multe genera\u0163ii. Aici apar\u0163ineau \u015fi rude nec\u0103s\u0103torite, sclavi \u015fi servitoare sau ucenici \u015fi asocia\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Mai t\u00e2rziu, aceasta s-a transformat \u00eentr-o familie patriarhal\u0103 cuprinz\u00e2nd rudele de acela\u015fi s\u00e2nge. Aici raportul dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii precum \u015fi rela\u0163ia fa\u0163\u0103 de bunici, rude \u015fi angaja\u0163i ofer\u0103 posibilitatea multor evenimente tr\u0103ite \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Munca \u015fi timpul liber, ziua de lucru \u015fi duminica, copil\u0103ria, v\u00e2rsta mijlocie \u015fi maturitatea erau, din punct de vedere al tr\u0103irii, str\u00e2ns legate una de alta.<\/p>\n\n\n\n

Educa\u0163ia, morala aveau un loc \u00een mare parte \u00een aceast\u0103 comunitate care era caracterizat\u0103 de acelea\u015fi scopuri \u015fi valori. Acest m\u0103nunchi de rela\u0163ii pluriforme avea un rol de u\u015furare at\u00e2t pentru p\u0103rin\u0163i c\u00e2t \u015fi pentru copii.<\/p>\n\n\n\n

Familia de ast\u0103zi nu este una imens\u0103 cu foarte mul\u0163i membrii, dimpotriv\u0103 este una foarte mic\u0103 compus\u0103 doar din p\u0103rin\u0163i si copiii lor. Via\u0163a acestora este \u00een mare parte separat\u0103, referindu-ne la activit\u0103\u0163iile profesionale. Deoarece p\u0103rin\u0163ii lucreaz\u0103, iar \u00eempreun\u0103 sunt la sf\u00e2r\u015fitul zilei dup\u0103 terminarea programului sau la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u015fi \u00een concedii. O alt\u0103 carecteristic\u0103 este pozi\u0163ia schimbat\u0103 a femeii \u00een societate. Angaj\u0103rile masive a femeilor \u00een activit\u0103\u0163i profesionale, \u015fi nu doar cum erau \u00eenainte preocupate cu cre\u015fterea \u015fi buna organizare a familiei. Familia a devenit un factor mai pu\u0163in competent \u015fi dispus s\u0103 realizeze educa\u0163ia copiilor.<\/p>\n\n\n\n

Sim\u0163indu-se dep\u0103\u015fi\u0163i de exigen\u0163ele societ\u0103\u0163ii de ast\u0103zi, numero\u015fi p\u0103rin\u0163i abdic\u0103 din func\u0163ia educativ\u0103 fiind determina\u0163i s\u0103-\u015fi neglijeze copii. Diferitele caracteristici ale familiilor de ast\u0103zi contribuie la faptul c\u0103 diverse modele de familie pot sta al\u0103turi. \u00cen mod corespunz\u0103tor cu aceasta este diferit\u0103 \u015fi rela\u0163ia dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii. Motivele de decizie pentru o form\u0103 sau alta de familie sunt diferite. Atitudini materialiste fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, preten\u0163ii fa\u0163\u0103 de propria via\u0163\u0103, convingeri personale, modele valorice sociale, puncte de vedere privind \u00eengrijirea \u015fi educa\u0163ia copiilor, via\u0163a deosebit\u0103 har\u0103zit\u0103 de soart\u0103 \u015fi multe altele pot juca un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een acest domeniu.<\/p>\n\n\n\n

Schimb\u0103rile prezente \u00een familia modern\u0103 sunt vizibile cu ochiul liber. Asist\u0103m \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 la ceea ce unii numesc o nou\u0103 dezordine amoroas\u0103 care desfigureaz\u0103 echilibrul \u015fi armonia existent\u0103 \u00een societate, instaur\u00e2nd starea de criz\u0103. Familia, de\u015fi r\u0103m\u00e2ne o realitate vie care nu \u00ee\u015fi pierde sensul sacru, este supus\u0103 cu violen\u0163\u0103 dezordinii cotidiene a profanului, travers\u00e2nd criza manifest\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Denuclearizarea familiei la care asist\u0103m ast\u0103zi implic\u0103 urm\u0103toarele schimb\u0103ri \u00eentre sexe: egalitatea statutelor sociale prin emanciparea economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a femeii, puternicul proces de mobilitate teritorial\u0103 sub forma unei migra\u0163ii definitive sau temporare, care contribuie la spargerea modelelor tradi\u0163ionale de via\u0163\u0103 familial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Func\u0163ionalitatea normal\u0103 a familiei este condi\u0163ionat\u0103 de realizarea armonioas\u0103 a tuturor func\u0163iilor biologice \u015fi sociale, economice de solidaritate familial\u0103, educative, morale \u015fi altele.  Func\u0163ia economic\u0103, are o influen\u0163\u0103 deosebit\u0103 asupra problemelor generale ale familiei. La baza modific\u0103rilor de func\u0163ionalitate \u015fi structur\u0103 a familiei st\u0103 de multe ori lipsa p\u0103rin\u0163ilor pe fondul fenomenului migra\u0163iei externe favorizat de \u015fomaj \u015fi s\u0103r\u0103cie. Func\u0163ia educativ\u0103 continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 r\u0103spunderea \u00een formarea aptitudinilor de baz\u0103 ale copiilor, de a modela personalitatea lor.<\/p>\n\n\n\n

Formele concrete prin care familia \u00ee\u015fi exercit\u0103 func\u0163ia educativ\u0103 asupra copilului sunt: \u00een prima copil\u0103rie prin calitatea modelului lingvistic \u015fi a mediului familial ce influen\u0163eaz\u0103 dezvoltarea g\u00e2ndirii; \u00een perioada \u015fcolariz\u0103rii puterea modelului pe care p\u0103rintele \u00eel ofer\u0103 \u00een direc\u0163ia dezvolt\u0103rii armonioase, normale a copilului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul educa\u0163iei la nivelul familial, cel mai important rol \u00eel au p\u0103rin\u0163ii am\u00e2ndoi \u015fi anume: mama este pentru copil primul intermediar al s\u0103u cu lumea, este un permanent exemplu de cum s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi cum s\u0103 se poarte, copilul vede \u015fi \u00een\u0163elege lumea, a\u015fa cum o vede \u015fi cum o exprim\u0103 \u015fi mama. Absen\u0163a sau insuficien\u0163a dragostei materne face copilul nefericit. \u00cen perioada pubert\u0103\u0163ii c\u00e2nd copilul trece prin schimb\u0103ri fiziologice \u015fi psihologice profunde, prezen\u0163a mamei este absolut necesar\u0103. \u00cen adolescen\u0163\u0103 c\u00e2nd se produc numeroase modific\u0103ri de valori morale, comportamentale, influen\u0163a mamei este hot\u0103r\u00e2toare. Primele convingeri ce stau la baza caracterului, comportamentului uman se formeaz\u0103 sub influen\u0163a mamei. Rolul tat\u0103lui, de\u015fi redus la prima copil\u0103rie merge cresc\u00e2nd \u00een acea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care cel al mamei scade, \u00eencep\u00e2nd de la 7 ani cele dou\u0103 roluri au o importan\u0163\u0103 egal\u0103, ele descresc\u00e2nd paralel p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd copilul atinge acea autonomie care \u00eei permite s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 rela\u0163iile copil\u0103re\u015fti cu p\u0103rin\u0163ii prin rela\u0163ii de la adult la adult.<\/p>\n\n\n\n

Pentru o educa\u0163ie bun\u0103 \u015fi eficient\u0103 copilul trebuie s\u0103 simt\u0103 iubirea p\u0103rinteasc\u0103, acest lucru conteaz\u0103 cel mai mult, p\u0103rin\u0163ii s\u0103 satisfac\u0103 nevoile copilului s\u0103 \u00eel fac\u0103 s\u0103 se simt\u0103 iubit cu adev\u0103rat. Campbell R. spune c\u0103 la baza unei educa\u0163ii eficiente stau patru pietre ca temelie \u015fi anume: satisfacerea nevoilor emo\u0163ionale \u015fi de iubire ale copilului; asigurarea unei preg\u0103tiri pline de iubire, dar \u015fi formarea unei discipline a copilului; asigurarea unei protec\u0163ii fizice emo\u0163ionale pentu copil; explicarea \u015fi exemplificarea controlului m\u00e2niei pentru copil.<\/p>\n\n\n\n

Un rol important \u00een modelarea armonioas\u0103 a personalit\u0103\u0163ii copilului \u00eel are climatul familial \u00een care acesta se dezvolt\u0103 \u015fi tr\u0103ie\u015fte. O atmosfer\u0103 de familie ve\u015fnic fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, ve\u015fnic \u00een tensiune, uitat\u0103 de ceea ce \u00eenseamn\u0103 lips\u0103 de afec\u0163iune reciproc\u0103, plin\u0103 doar de certuri \u015fi acte violente, aceasta reprezint\u0103 pentru un copil un mediu traumatizat \u015fi defavorizat pentru un copil \u00een formare. O familie \u00een care predomin\u0103 conflictele, continuate cu o agresivitate continu\u0103 \u015fi foarte ridicat\u0103, devine un focar de producere \u015fi r\u0103sp\u00e2ndire social\u0103 a agresivit\u0103\u0163ii. Brutalitatea fizic\u0103 este generatoare de agresivitate la copil deoarece prin durerea organic\u0103 se pune \u00een mi\u015fcare o reac\u0163ie de ap\u0103rare.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile realizate arat\u0103 c\u0103 \u00een prima perioad\u0103 a vie\u0163ii pentru a-\u015fi satisface nevoile elementare copilul depinde \u00een \u00eentregime de p\u0103rin\u0163i cu care are \u015fi primele rela\u0163ii sociale. Dac\u0103 este privat de aceste rela\u0163ii el nu-\u015fi formeaz\u0103 nici o deprindere, nu \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103, nivelul s\u0103u mental r\u0103m\u00e2ne extrem de redus.<\/p>\n\n\n\n

O foarte mare importan\u0163\u0103 o are rela\u0163ia copilului cu mama, dac\u0103 este lipsit de \u00eengrijirea \u015fi iubirea ei, chiar dac\u0103 continuu e alimentat normal, copilul pierde din greutate, stagneaz\u0103 \u00een cre\u015ftere, a\u015fa c\u0103 rela\u0163iile copil-mam\u0103 sunt decisive \u015fi de ne\u00eenlocuit \u00een dezvoltarea normal\u0103 a omului. Afec\u0163iunea de mam\u0103 este prima form\u0103 de afectivitate pe care o percepe copilul \u015fi de care depinde \u00eentreaga influen\u0163\u0103 nedefinit\u0103, subtil\u0103 pe care mama o are asupra copilului \u015fi prin care \u00eel modeleaz\u0103, \u00eel educ\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Familia devine astfel un spa\u0163iu de educare \u015fi formare un loc al accept\u0103rii \u015fi intimit\u0103\u0163ii. Av\u00e2nd exemplul p\u0103rin\u0163ilor, copiii experimenteaz\u0103 totodat\u0103 ceea ce \u00eenseamn\u0103 concret iubire \u015fi parteneriat. Dup\u0103 felul \u00een care se reg\u0103sesc p\u0103rin\u0163ii reciproc, se formeaz\u0103 \u015fi atitudinea copiilor fa\u0163\u0103 de dragoste, fidelitate \u015fi \u00eencredere fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acolo unde copiii sunt p\u0103r\u0103si\u0163i sau lipsi\u0163i o perioad\u0103 lung\u0103 de timp de p\u0103rin\u0163i, c\u00e2nd sunt da\u0163i \u00een fel \u015fi chip pe m\u00e2na mai multor persoane de leg\u0103tur\u0103 deja din fraged\u0103 copil\u0103rie, vor reu\u015fi cu greu s\u0103 spun\u0103 da propriilor lor p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Iubirea care lipse\u015fte nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 cu nimic, darurile de natur\u0103 material\u0103 nu pot cump\u0103ra dragostea, respectul \u015fi cinstea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 anul 1990, \u00een Rom\u00e2nia, ca \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor europene, tranzi\u0163ia c\u0103tre o societate democratic\u0103, la o economie de pia\u0163\u0103 a dus la un colaps manifestat la nivel de individ prin sc\u0103derea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii.     Num\u0103rul locurilor de munc\u0103, a sc\u0103zut salariul existent de c\u00e2teva ori mai mic dec\u00e2t media Uniunii Europene, existen\u0163a ascendent\u0103 a… Continue reading Familia \u015fi importan\u021ba ei<\/strong><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/281"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=281"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/281\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":282,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/281\/revisions\/282"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=281"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=281"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=281"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}