{"id":279,"date":"2022-04-29T07:17:00","date_gmt":"2022-04-29T07:17:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=279"},"modified":"2022-05-09T07:17:22","modified_gmt":"2022-05-09T07:17:22","slug":"socializarea-in-adolescenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/04\/29\/socializarea-in-adolescenta\/","title":{"rendered":"Socializarea \u00een adolescen\u021b\u0103<\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

Rela\u021biile cu cov\u00e2rstnicii devin foarte importante de-a lungul adolescen\u021bei, \u00een sensul c\u0103 ele au implica\u021bii noi pentru alte aspecte ale dezvolt\u0103rii. Angajarea \u00een rela\u021bii cu cov\u00e2rstnicii este critic\u0103 pentru progresele \u00een \u00een\u021belegerea de sine \u0219i atingerea identit\u0103\u021bii. Ei \u00ee\u0219i descoper\u0103 sentimentele prin intermediul rela\u021biilor sociale.<\/p>\n\n\n\n

Grupul de prieteni din care fac parte adolescen\u021bii ajut\u0103 la definirea propriului Eu. Grupul de cov\u00e2rstnici ofer\u0103 posibilitatea de \u00eencercare a diferitelor roluri, o parte vital\u0103 a atingerii identit\u0103\u021bii. Implicarea \u00een rela\u021bii cu persoanele de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 \u0219i acelasi sex deseori construie\u0219te calea pentru rela\u021bii heterosexuale intime.<\/p>\n\n\n\n

Adolescen\u021bii \u0219tiu c\u0103 au motive interne, deci ei consider\u0103 c\u0103 \u0219i ceilal\u021bi au.Ei \u0219tiu c\u0103 au un Eu coerent, deci \u0219i ceilal\u021bi trebuie s\u0103 aib\u0103. Aceste noi \u00een\u021belesuri pot fi v\u0103zute \u00een eforturile adolescen\u021bilor de a explica reac\u021biile \u0219i comportamentele celorlal\u021bi. Chiar \u0219i adolescen\u021bii mai mici deduc c\u0103 al\u021bii trebuie s\u0103 aib\u0103 anumite tr\u0103s\u0103turi care \u00eei determin\u0103 s\u0103 ac\u021bioneze \u00eentr-un anume fel. \u00cen jurul v\u00e2rstei de 16 ani, ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 reconcilieze comportamentul inconsistent al celorlal\u021bi prin scoaterea \u00een eviden\u021b\u0103 a motivelor rela\u021bionate. La v\u00e2rsta aceasta, ei g\u0103sesc motive psihologice pentru comportamentul celorlal\u021bi, a\u0219a cum o fac \u0219i pentru comportamentul lor.<\/p>\n\n\n\n

Schimb\u0103rile \u00een \u00een\u021belegerea Eului \u0219i a celorlal\u021bi sunt asociate cu schimb\u0103ri \u00een natura prieteniei de-a lungul adolescen\u021bei. Adolescen\u021bii au o mare capacitate de \u00een\u021belegere reciproc\u0103. De-a lungul adolescen\u021bei timpurii, grupul de cov\u00e2rstnici tinde s\u0103 devin\u0103 o entitate mai structurat\u0103 \u0219i organizat\u0103 dec\u00e2t era \u00eenainte.Rela\u021biile individului cu grupul de cov\u00e2rstnici are implica\u021bii mai bine definite dec\u00e2t \u00eenainte. Prietenii copilului sunt deseori g\u0103si\u021bi \u00een cartier, cluburi locale, centre comunitare, clasa de elevi. Grupurile de prieteni sunt omogene.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen adolescen\u021ba timpurie tinerii \u00ee\u0219i petrec foarte mult timp \u00een afara casei. Discu\u021biile cu prietenii at\u00e2t fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 sau la telefon devin o activitate zilnic\u0103 dominant\u0103. Prieteniile din cadrul grupului de cov\u00e2rstnici asigur\u0103 oportunit\u0103\u021bi pentru intimidare emo\u021bional\u0103, suport \u0219i \u00een\u021belegere, companie \u0219i distrac\u021bie. Acceptarea \u00eentr-un grup de cov\u00e2rstnici la liceu pot fi bazate pe una sau mai multe din urm\u0103toarele caracteristici: aspect fizic pl\u0103cut, abilit\u0103\u021bi atletice, performan\u021be academice, scopuri de viitor, afiliere religioas\u0103 la un grup etnic, talente speciale.<\/p>\n\n\n\n

Criteriul pentru apartenen\u021ba la un grup poate s\u0103 nu fie precizat\u0103 public, dar grupurile tind s\u0103 includ\u0103 sau s\u0103 exclud\u0103 membri \u00een baza unor standarde. consistente. Aspectul fizic pl\u0103cut continu\u0103 s\u0103 fie o for\u021b\u0103 puternic\u0103 \u00een determinarea popularit\u0103\u021bii. Grupurile \u00eent\u00e2lnite \u00een liceu pot fi identificate \u00een cadrul \u0219colii prin \u00eembr\u0103c\u0103mintea membrilor, limbajul lor, activit\u0103\u021bi la care particip\u0103 \u0219i loca\u021bii din \u0219coal\u0103 \u00een care se adun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Individul adolescent este pus \u00een fa\u021ba unei mari variet\u0103\u021bi de posibilit\u0103\u021bi \u00een alegerea apartenen\u021bei la un grup de cov\u00e2rstnici. Dup\u0103 intrarea \u00een liceu, adolescentul intr\u0103 \u00een contact cu un num\u0103r de oameni care \u00eei pot acorda prietenia. Adolescen\u021bii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 dincolo de ofertele ini\u021biale de prietenie \u0219i s\u0103 evalueze grupul de prieteni din care provine. O persoan\u0103 poate s\u0103 decid\u0103 s\u0103 accepte sau nu prietenia pe baza reputa\u021biei grupului din care provine poten\u021bialul prieten.<\/p>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce adolescen\u021bii \u00ee\u0219i decoper\u0103 pozi\u021bia \u00een ierarhia de putere a grupului, ei \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 avanseze \u00een cadrul acestei ierarhii \u0219i ce comportamente sunt a\u0219teptate de la membri la diferite niveluri. Pe baza acestor informa\u021bii adolescen\u021bii trebuie s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 dezvoltarea personal\u0103 este compatibil\u0103 cu op\u021biunea deja f\u0103cut\u0103 pentru un grup de cov\u00e2rstnici. \u00cen general, adolescentul nu-\u0219i abandoneaz\u0103 grupul de cov\u00e2rstnici ini\u021bial numai dac\u0103 anticipeaz\u0103 un poten\u021bial c\u00e2\u0219tig de status. Grupurile de cov\u00e2rstnici adolescen\u021bine sunt mai pu\u021bin organizate dec\u00e2t echivalentele lor adulte, dar sunt considerabil mai structurate dec\u00e2t grupurile de prieteni din copil\u0103rie. Adolescen\u021bii \u00eenva\u021b\u0103 tehnici de evaluare a organiz\u0103rii grupurilor sociale \u0219i pozi\u021bia lor \u00een cadrul acestor grupuri. Ei \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 aspira\u021bii pentru avansarea pozi\u021biei lor sociale. Prietenii f\u0103cu\u021bi \u00een adolescen\u021b\u0103 se pot schimba c\u00e2nd indvidul \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te .<\/p>\n\n\n\n

Cel mai mic \u0219i mai intens grup de cov\u00e2rstnici este reprezentat de potrivirea a doi indivizi \u00eentr-o rela\u021bie. Prietenia este caracterizat\u0103 de participarea frecvent\u0103 \u0219i reciproc\u0103 \u00een activit\u0103\u021bi, plus o legatur\u0103 emo\u021bional\u0103 puternic\u0103. Persoane de v\u00e2rste diferite folosesc ace\u0219ti factori \u00een definirea unei pritenii.Prietenii nu fac doar lucruri \u00eempreun\u0103, dar pe ei te po\u021bi baza pentru suport emo\u021bional, \u00een\u021belegere \u0219i acceptare. Ei au sesizat diferen\u021be calitative \u00een prieteniile femeilor \u0219i b\u0103rba\u021bilor din adolescen\u021b\u0103. Prieteniile fetelor din primii ani ai adolescen\u021bei aveau tendinta s\u0103 se centreze \u00een jurul activit\u0103\u021bilor sociale. La mijlocul adolescen\u021bei, suportul emo\u021bional \u0219i \u00een\u021belegerea devin mai importante, iar mai t\u00e2rziu aceste prietenii pierd pu\u021bin din componenta emo\u021bional\u0103 \u0219i progreseaz\u0103 spre \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea unor valori, idei \u0219i interese.<\/p>\n\n\n\n

Prietenia b\u0103ie\u021bilor nu prezint\u0103 aceste schimb\u0103ri, tinz\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 centra\u021bi pe activit\u0103\u021bi. Fetele tind s\u0103 se focalizeze pe un num\u0103r mic de prieteni buni \u0219i cei mai buni priteni, pe c\u00e2nd b\u0103ie\u021bii se centreaz\u0103 pe un numar mare de prieteni ocazionali \u0219i buni prieteni. Prietenii tind s\u0103 fie de aceeasi v\u00e2rst\u0103, etnie \u0219i sex. Oamenii de toate v\u00e2rstele \u00eei prefer\u0103 pe cei atractivi din punct de vedere fizic. O persoan\u0103 atractiv\u0103 este uneori respins\u0103 \u00een favoarea uneia mai pu\u021bin frumoas\u0103, care este privit\u0103 ca fiind mai competent\u0103 \u00een domenii importante. Frumuse\u021bea fizic\u0103 \u00een general este un avantaj \u00een formarea prieteniilor. Comportamentul influen\u021beaz\u0103 prietenii pe care oamenii \u0219i-i fac, to\u021bi tindem s\u0103 c\u0103ut\u0103m indivizi al c\u0103ror comportament ne place.<\/p>\n\n\n\n

Putem vorbi, de asemenea, de dou\u0103 tipuri de grupuri de cov\u00e2rstnici: clica (ga\u0219ca) \u0219i societatea sau mul\u021bimea (cluburi, asocia\u021bii). Clicile sunt mai mici, grupuri mai intime, care cuprind de la trei la nou\u0103 membri. O clic\u0103 medie are \u0219ase membri, pe c\u00e2nd o societate are o m\u0103rime de trei ori mai mare dec\u00e2t clica. Acestea difer\u0103 nu doar prin m\u0103rime, ci \u0219i prin func\u021bia \u00eendeplinit\u0103. Societatea adolescen\u021bin\u0103 este format\u0103 \u00een jurul unor interese, abilit\u0103\u021bi \u0219i idealuri comune. O societate poate fi un club sau o echip\u0103 \u0219colar\u0103, un grup religios sau o organiza\u021bie politic\u0103. Func\u021bia sa se centreaz\u0103 \u00een jurul planific\u0103rii \u0219i execut\u0103rii unor activit\u0103\u021bi cum ar fi petreceri sau baluri pentru str\u00e2ngerea de fonduri. Societ\u0103\u021bile sunt compuse at\u00e2t din fete, c\u00e2t \u0219i din b\u0103ie\u021bi ce apar\u021bin unor clici particulare. Nu to\u021bi membrii unor clici trebuie s\u0103 fie membrii unei societ\u0103\u021bi. \u00cen clici, activitatea se centreaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 asupra discu\u021biilor, \u00een special cele telefonice. Calitatea unui membru al unei clici este legat\u0103 de o serie de factori: v\u00e2rsta, clasa social\u0103 \u0219i sexul.<\/p>\n\n\n\n

Clicile de b\u0103ie\u021bi, comparativ cu cele de fete par s\u0103 accepte membri din clase sociale diferite. Clicile de fete tind s\u0103 fie mult mai intime \u0219i exclusiviste cu cei din afara grupului. Clicile \u0219i societ\u0103\u021bile se schimb\u0103 pe parcursul anilor adolescen\u021bei. Clicile din adolescen\u021ba timpurie sunt de obicei compuse din indivizi de acela\u0219i sex. Majoritatea fetelor \u0219i b\u0103ietilor \u00eencep s\u0103 aib\u0103 \u00eent\u00e2lniri amoroase \u00een jurul v\u00e2rstei de 14-15 ani. Aceasta conduce la integrarea sexual\u0103 a clicilor. \u00cen adolescen\u021ba t\u00e2rzie, majoritatea clicilor include at\u00e2t fete, c\u00e2t \u0219i b\u0103ie\u021bi<\/p>\n\n\n\n

Una dintre cele mai mari necesit\u0103\u0163i a adolescen\u021bilor este apartenen\u0163a la un grup. Putem defini grupul ca \u201efactor determinant al comportamentului \u015fi ac\u0163iunii umane, cu influen\u0163e pozitive \u015fi negative asupra acestora, ca facilitator al inser\u0163iei sociale a individului sau ca accelerator al maturiz\u0103rii sociale a acestuia. Grupul \u00ee\u015fi pune pecetea asupra personalit\u0103\u0163ii umane \u015fi a performan\u0163elor acesteia, o propulseaz\u0103 \u00een sistemul de prestigiu al realit\u0103\u0163ii sociale sau o devalorizeaz\u0103, o afund\u0103 \u00een abisuri \u015fi tenebre; el invit\u0103, incit\u0103, sugereaz\u0103 sau preseaz\u0103, oblig\u0103 spre ac\u0163iune, amplific\u0103 sau multiplic\u0103 sau scade \u015fi minimalizeaz\u0103 for\u0163ele \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile membrilor s\u0103i, determin\u0103 sau am\u00e2n\u0103 \u015fi suspend\u0103 ac\u0163iunile membrilor componen\u0163i, faciliteaz\u0103 sau inhib\u0103 comportamentul participan\u0163ilor\u201d (Mielu Zlate, Camelia Zlate, 1982)<\/p>\n\n\n\n

Grupul poate fi \u00een\u0163eles ca mijloc de socializare, formare \u015fi dezvoltare a personalit\u0103\u0163ii umane, ca mediu educativ \u015fi educogen, ca laborator \u00een care se pl\u0103m\u0103de\u015fte nu numai personalitatea fiecaruia dintre membrii componen\u0163i, ci \u015fi rela\u0163iile dintre ace\u015ftia, \u00een care are loc clarificarea progresiv\u0103 a concep\u0163iilor \u015fi atitudinilor despre sine, despre al\u0163ii \u015fi despre grup, \u00een care se cristalizeaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a de grup a participan\u0163ilor, \u00een care omul se formeaz\u0103 ca om \u015fi ca personalitate, dezvolt\u00e2ndu-\u015fi competen\u0163ele sociale.<\/p>\n\n\n\n

Influen\u0163a grupului de prieteni asupra adolescentului elev se materializeaz\u0103 \u00een conduita acestuia, iar m\u0103sura \u00een care aceasta ia forme pozitive sau negative, depinde de un complex de factori individuali \u015fi sociali. Unii adolescen\u0163i se simt mai \u00een siguran\u0163\u0103 c\u00e2nd fac parte dintr-o ga\u015fc\u0103. P\u0103rin\u0163ii nu \u00eei pot alege adolescentului prietenii, iar \u201etipii duri\u201d pot adeseori s\u0103 li se par\u0103 extraordinari at\u00e2t b\u0103ie\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi fetelor. \u00cens\u0103, pentru majoritatea copiilor, faptul de a face parte dintr-o ga\u015fc\u0103 reprezint\u0103 numai o faz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prietenii pot s\u0103 constituie o surs\u0103 important\u0103 de sprijin pentru adolescen\u0163i, mai ales pentru fete, \u00eens\u0103 pot s\u0103 fie \u015fi o surs\u0103 de nepl\u0103ceri \u015fi de rivalit\u0103\u0163i. Multor tineri le face pl\u0103cere s\u0103 fac\u0103 parte dintr-o \u201ebisericu\u0163\u0103\u201d \u015fi majoritatea \u015fcolilor au \u201ebisericu\u0163ele\u201d lor, care le pot face via\u0163a cu adev\u0103rat mizerabil\u0103 celor care sunt mai pu\u0163in de\u015ftep\u0163i, mai pu\u0163in sportivi, mai pu\u0163in \u00een pas cu moda, mai pu\u0163in \u201ecool\u201d. Din perspectiva analizei grupurilor, clasa de elevi poate fi considerat\u0103 drept un grup de munc\u0103 specific, compus dintr-un num\u0103r de membri egali \u00eentre ei (elevii) \u015fi dintr-un animator (profesorul), ale c\u0103ror raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii \u015fi de normele de func\u0163ionare. Ca orice grup, clasa \u0103ndepline\u015fte mai multe func\u0163ii: de integrare social\u0103 (\u00een str\u00e2nsp leg\u0103tur\u0103 cu sentimentul de securitate pe care \u00eel ofer\u0103 membrilor s\u0103i), de reglementare a rela\u0163iilor intraindividuale \u015fi intragrupale \u015fi cea de constituire a identit\u0103\u0163ii de sine, proprie grupului. Apartenen\u0163a la grupul \u015fcolar este condi\u0163ionat\u0103 de acceptarea unui sistem de norme. Procesul prin care grupul exercit\u0103 presiune asupra indivizilor pentru a-i determina s\u0103 accepte norme de grup este numit conformism. \u00cen cazul \u00een care presiunea spre conformitate nu vine din partea grupului, ci din partea autorit\u0103\u0163ii, vorbim de obedien\u0163\u0103. Dac\u0103 grupul de egali, \u201egrupul de cartier\u201d, \u201egrupul stradal\u201d sau cum dorim s\u0103-l numim promoveaz\u0103 norme ce pot fi considerate ca apar\u0163in\u00e2nd unei contraculturi, tendin\u0163a spre conformism \u00een raport cu grupul \u00eenseamn\u0103 devian\u0163\u0103 \u00een raport cu normele culturii globale.<\/p>\n\n\n\n

Devian\u0163a \u015fcolar\u0103 const\u0103 \u00een abaterea de la normele prescrise \u015fi este favorizat\u0103 de disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ile normative ce \u0163in \u00een general de: conflictul normativ intrinsec, \u00een situa\u0163ii \u00een care exist\u0103 norme contradictorii \u00een interiorul sistemului normativ sau \u00een atitudinea autorit\u0103\u0163ii \u00een raport cu norma, ca \u00een situa\u0163ia absurd\u0103, dar din p\u0103cate destul de frecvent\u0103, a interdic\u0163iei permise (nesanc\u0163ionat\u0103, trecut\u0103 cu vederea), care \u00eencurajeaz\u0103 sau determin\u0103 comportament duplicitar \u015fi o atitudine general\u0103 dispretuitoare fa\u0163\u0103 de norm\u0103 (\u201cexist\u0103 pentru a fi \u00eenc\u0103lcate\u201d, \u201cmerge \u015fi a\u015fa\u201d etc); conflictul normativ extrinsec, generat de situa\u0163ia \u00een care normele interne (ale \u015fcolii) intr\u0103 \u00een dezacord cu alte norme externe (ale grupului de apartenen\u0163\u0103); artificialitatea normelor \u00een raport cu realitatea, inadecvarea lor la lumea \u00een care tr\u0103im; inculcarea inadecvat\u0103 a normei, cu accent exclusiv pe prescriptiv \u015fi absen\u0163a negocierii; spre sus\u0163inerea acestei idei merg \u015fi experimentele realizate de Fredman (1965, apud Monteil, 1997), care argumenteaz\u0103 ideea conform c\u0103reia o norm\u0103 are durabilitate mai mare dac\u0103 este impus\u0103 cu o constrangere mai pu\u0163in sever\u0103 dec\u00e2t sub o amenin\u0163are puternic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Studiile au ar\u0103tat c\u0103 devian\u0163a \u015fcolar\u0103 este una dintre premisele delicven\u0163ei juvenile. Unele cercet\u0103ri longitudinale (D. Elliot \u015fi H. Voss, apud Neam\u0163u, c., 2003) care au urm\u0103rit evolu\u0163ia unor e\u015fantioane reprezentative pe durata a patru ani, valideaz\u0103 teoria presiunii sociale, constat\u00e2nd c\u0103: indicele delicven\u0163ei este considerabil mai ridicat la tinerii care au abandonat \u015fcoala, comparativ cu cei care \u015fi-au continuat studiile; natura experien\u0163elor \u015fcolare este motivul cel mai frecvent al conduitelor de devian\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103, al abandonului \u00een mod special. Analizele desf\u0103\u015furate pe o perioad\u0103 mai mare de timp reliefeaz\u0103 faptul c\u0103 abandonul \u015fcolar, reduc\u00e2nd controlul social asupra individului, determin\u0103 pe termen lung o cre\u015ftere a activit\u0103\u0163ii infrac\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 prezen\u0163a \u015fi participarea adolescen\u0163ilor la grupul informal de prieteni este o condi\u0163ie indubitabil\u0103 \u015fi inevitabil\u0103 ce define\u015fte v\u00e2rsta, practicile \u015fi comportamentele dezvoltate prin socializarea secundar\u0103 pot fi direc\u0163ionate spre valori dezirabile social, prin ac\u0163iunea comun\u0103 \u015fi continu\u0103 a tuturor instan\u0163elor de socializare formal\u0103. Omul a fost creat pentru a convie\u021bui \u00eentr-o comunitate, al\u0103turi de al\u021bi oameni \u0219i, \u00een acest scop, el este indiscutabil legat \u0219i afectat de rela\u021biile ce se stabilesc \u00eentre cei deopotriv\u0103 cu el. Societatea \u00een care acesta \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00eei ofer\u0103 sau trebuie s\u0103-i ofere cadrul propice de manifestare a personalit\u0103\u021bii c\u00e2t \u0219i aprecierea muncii pe care o face, bine\u00een\u021beles, \u00eentr-un scop benefic. Lumea \u00een care tr\u0103im este important\u0103 nu numai \u00een ideea c\u0103 este spa\u021biul \u00een care tr\u0103im, ea trebuie s\u0103 exprime dorin\u021ba noastr\u0103 de a progresa \u0219i de a urca pe scara umanit\u0103\u021bii. Adolescentul este copilul-adult ce caut\u0103 senza\u021bii \u0219i emo\u021bii puternice. El \u00eencearc\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele pe care adul\u021bii le impun, adeseori tocmai din dorin\u021ba de a nu se supune lor, c\u0103ci ideea e s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti c\u00e2t mai diferit \u0219i mai presus de ceilal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Experien\u021ba proprie este dovada ceea mai puternic\u0103 \u0219i mai conving\u0103toare, care \u021bine loc de \u00eentreb\u0103rile f\u0103r\u0103 r\u0103spuns la care adul\u021bii, \u00een general, nu se sinchisesc s\u0103 caute solu\u021bii. T\u00e2n\u0103rul adolescent simte \u00eens\u0103 \u0219i dorinta de-a se retrage \u00een sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de voin\u021b\u0103. Aceste momente sunt mai intense dec\u00e2t escapadele dese din cotidian. Ele presupun lupta \u00eentre diferitele emo\u021bii ce-l \u00eencearc\u0103, momemte de r\u0103scruce \u00een conturarea modului de a g\u00e2ndi \u0219i de a ac\u021biona. Rela\u021biile cu cei din jurul s\u0103u sunt \u00een mare parte rezultate ale educa\u021biei \u00eensu\u0219ite \u00een copil\u0103rie \u0219i nu depind foarte mult, a\u0219a cum se crede, de calitatea de adolescent. Este drept c\u0103 tinerii sunt impulsivi \u0219i usor influen\u021babili, dar valoarea lor const\u0103 \u00een puterea de a diferen\u021bia binele de r\u0103u \u0219i de a se corecta atunci c\u00e2nd au gre\u0219it. Acest lucru este posibil doar \u00een contextul unei bune educa\u021bii morale insuflate de familie.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103rin\u021bii se dovedesc de multe ori a fi f\u0103r\u0103 r\u0103bdare \u0219i refuz\u0103 s\u0103-i asculte ce este mai important s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103. Frica de a comunica cu cei c\u0103rora le datoreaz\u0103 via\u021ba poate fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 atribuit\u0103 \u0219i tinerilor. La prima confruntare de opinii leg\u0103turile cu familia tind s\u0103 se r\u0103ceasc\u0103 \u0219i se distan\u021beaz\u0103, ca mai t\u00e2rziu s\u0103 dea fr\u00eeu liber unor emo\u021bii \u0219i dorin\u021be fa\u021b\u0103 de ni\u0219te oameni mai mult sau mai pu\u021bin interesa\u021bi s\u0103 valorifice frustrarea lor.<\/p>\n\n\n\n

Pe fondul unor astfel de probleme, p\u0103rin\u021bii \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie modelele ideale din copil\u0103rie. Afectivitatea copiilor lor este acumulat\u0103 astfel pentru prieteni, care sunt adesea ale\u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Rela\u021biile cu ace\u0219tia sunt intense \u0219i profunde. Simpatia \u0219i admira\u021bia cap\u0103t\u0103 forme \u0219i tr\u0103s\u0103turi asem\u0103n\u0103toare cu ale dragostei, sentiment foarte stimulator pentru adolescen\u021bi, c\u0103ci el presupune d\u0103ruire, apropiere \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire a dorin\u021belor, visurilor. Prietenii adev\u0103rati sunt condi\u021bia necesar\u0103 \u201c\u00eemplinirii\u201d unui adolescent. Scopul lor e s\u0103-\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 unul altuia experien\u021bele \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un echilibru permanent \u00een cel \u00een care are \u00eencredere \u0219i speran\u021ba c\u0103 va g\u0103si r\u0103spunsul la \u00eentreb\u0103rile ce-l fr\u0103m\u00e2nt\u0103. Ideea e s\u0103 g\u0103se\u0219ti completarea lipsurilor pe care le ai \u0219i nu imitare, \u00een acest caz nu se mai poate vorbi despre prietenie, ci despre un sentiment de inferioritate. Uneori \u201cedificiul\u201d este mult prea fragil \u0219i se destram\u0103 vizibil sub influen\u021ba invidiei \u0219i a tr\u0103d\u0103rii sau doar pentru c\u0103 prietenul respectiv \u201cnu mai prezint\u0103 interes\u201d. \u00cens\u0103 exist\u0103 \u0219i un alt gen de prieteni a c\u0103ror influen\u021b\u0103 marcheaz\u0103 negativ. Naivitatea, poate chiar dorinta de-a p\u0103rea altcineva \u00een ochii celorlal\u021bi, plaseaz\u0103 adolescentul \u00eentr-un anturaj dubios de care este greu s\u0103 se desprind\u0103 mai t\u00e2rziu. Viciile cum sunt drogurile sau b\u0103utura, huliganismul \u0219i dezordinea, sunt \u201cprincipii\u201d de baz\u0103 \u00een astfel de grupuri. \u00cenceputul este pus pretextual pe seama curiozit\u0103\u021bii. Pasul urm\u0103tor este dependen\u021ba. <\/p>\n\n\n\n

Societatea secolului nostru pune un accent mare pe aceste probleme. Manifest\u0103rile negative sunt trec\u0103toare \u00eens\u0103 au urm\u0103ri grave. Adolescentul este, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie un copil, \u00een formare din toate punctele de vedere. Corpul suport\u0103 ultimele schimb\u0103ri de definire, iar caracterul se cristalizeaz\u0103 ca urmare a  influen\u021belor din exterior \u0219i a educa\u021biei. Adolescen\u021ba, de\u0219i este o perioad\u0103 tulbure \u0219i plin\u0103 de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, reprezint\u0103 v\u00e2rsta inteligen\u021bei nonconformiste, a marii sincerit\u0103\u021bi. Imagina\u021bia, puterea de crea\u021bie \u0219i perspicacitatea ating forme maxime. Idealurile de via\u021b\u0103 \u0219i preg\u0103tirea profesional\u0103 \u00eencep s\u0103 capete contur \u0219i dispar \u00een mod evident pasiunile vechi din copil\u0103rie \u0219i chiar interesul pentru \u0219coal\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rela\u021biile cu cov\u00e2rstnicii devin foarte importante de-a lungul adolescen\u021bei, \u00een sensul c\u0103 ele au implica\u021bii noi pentru alte aspecte ale dezvolt\u0103rii. Angajarea \u00een rela\u021bii cu cov\u00e2rstnicii este critic\u0103 pentru progresele \u00een \u00een\u021belegerea de sine \u0219i atingerea identit\u0103\u021bii. Ei \u00ee\u0219i descoper\u0103 sentimentele prin intermediul rela\u021biilor sociale. Grupul de prieteni din care fac parte adolescen\u021bii ajut\u0103 la… Continue reading Socializarea \u00een adolescen\u021b\u0103<\/strong><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/279"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=279"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/279\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":280,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/279\/revisions\/280"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=279"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=279"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=279"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}