{"id":277,"date":"2022-04-20T07:16:00","date_gmt":"2022-04-20T07:16:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=277"},"modified":"2022-05-09T07:16:45","modified_gmt":"2022-05-09T07:16:45","slug":"criza-de-originalitate-in-adolescenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/04\/20\/criza-de-originalitate-in-adolescenta\/","title":{"rendered":"Criza de originalitate \u00een adolescen\u021b\u0103<\/strong><\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

Fenomenele psihologice afective \u015fi caracteriale care \u00eenso\u0163esc pubertatea, fiind specifice adolescen\u0163ei, prezint\u0103 o asemenea similitudine la aproape to\u0163i indivizii, \u00eenc\u00e2t pot fi grupate sub denumirea general\u0103 de “criz\u0103”. Oricum am numi-o: criz\u0103 de origine juvenil\u0103, criza v\u00e2rstei ingrate sau a v\u00e2rstei dificile ori pur \u015fi simplu criza adolescen\u0163ei, aceast\u0103 etap\u0103 a evolu\u0163iei psihologice este banal\u0103 \u00een sine, cu toat\u0103 gravitatea manifest\u0103rilor ei exterioare. \u00cen timp ce modific\u0103rile anatomice \u015fi fiziologice ale perioadei pubertare se efectueaz\u0103 lent, aceast\u0103 criz\u0103 izbucne\u015fte adesea cu brutalitate. Brusche\u0163ea apari\u0163iei ei contribuie s-o fac\u0103 \u015fi mai \u00eengrijor\u0103toare. Anumi\u0163i autori n-au vrut s\u0103 vad\u0103 \u00een ea dec\u00e2t consecin\u0163a intim\u0103 a acumul\u0103rilor genitale exterioare, gravitatea ei put\u00e2nd fi proba existen\u0163ei la ace\u015fti tineri a unui conflict subcon\u015ftient \u00eentre noile aptitudini fizice \u015fi interdic\u0163iile morale. T\u00e2n\u0103rul, intrat \u00een posesiunea unui aparat genital gata s\u0103 fie imediat folosit, nu se poate totu\u015fi servi liber de el din cauza constr\u00e2ngerilor sociale \u015fi educative. Potrivit acestor autori, el n-ar fi \u00een stare s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 noua situa\u0163ie \u015fi ar g\u0103si \u00een ea, mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftient, motive de revolt\u0103 \u00eempotriva familiei \u015fi a societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen realitate, studierea acestei crize dovede\u015fte c\u0103 o asemenea contradic\u0163ie aparen\u0163\u0103 nu este suficient\u0103 pentru a explica toate aspectele ei. Originea crizei, recunosc\u00e2nd totu\u015fi importantul rol al stimula\u0163iilor sexuale, este mai complex\u0103 \u015fi vom vedea c\u0103 mul\u0163i al\u0163i factori concureaz\u0103 pentru a-i da un caracter at\u00e2t de deosebit. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca aceast\u0103 criz\u0103 s\u0103 treac\u0103 neobservat\u0103 de cei din jur, o examinare mai atent\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 ea nu este totu\u015fi mai pu\u0163in prezent\u0103. Nu trebuie neglijate formele discrete, iar descoperirea lor trebuie s\u0103 provoace din partea p\u0103rin\u0163ilor acelea\u015fi reac\u0163ii ca \u015fi c\u00e2nd s-ar afla \u00een fa\u0163a unei crize tumultoase.<\/p>\n\n\n\n

V\u00e2rsta medie de apari\u0163ie a acestei crize este \u00eentre 12-14 ani la fete \u015fi 14-\u00ad16 ani la b\u0103ie\u0163i. Ea poate surveni \u015fi mai devreme; numero\u015fi scriitori sau oameni de seam\u0103 au trecut prin aceast\u0103 criz\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 precoce. Ar fi \u00eens\u0103 ridicol s\u0103 c\u0103ut\u0103m sistematic \u00eentr-o asemenea precocitate semnele geniului sau ale unui talent oarecare. Uneori cauza ei poate fi o puternic\u0103 emotivitate natural\u0103, o cultur\u0103 intelectual\u0103 mai vast\u0103 sau pur \u015fi simplu o repetare \u00eent\u00e2mpl\u0103toare a unor \u015focuri afective. Tinerii \u00eenchi\u015fi \u00eentr-un climat familial sufocant \u015fi ostil oric\u0103rei influen\u0163e din afar\u0103 trec prin aceste crize t\u00e2rziu, pe la 16 sau 18 ani. \u00cent\u00e2rzierea nu implic\u0103 neap\u0103rat \u015fi o deficien\u0163\u0103 mintal\u0103. La v\u00e2rsta aceasta, mai avansat\u0103, crizele sunt foarte violente, greu suportate \u015fi las\u0103 urme mai sensibile asupra caracterului. Exist\u0103 tendin\u0163a de a considera c\u0103 puertatea este \u00eentotdeauna consecin\u0163a imediat\u0103 a unui eveniment \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, care preschimb\u0103 \u00een c\u00e2teva ore un copil lini\u015ftit \u00eentr-un adolescent anxios. Moartea unei fiin\u0163e apropiate, o decep\u0163ie sentimental\u0103, o ambi\u0163ie nerealizat\u0103, dupa unii scriitori, pentru a justifica aceasta brusc\u0103 metamorfoz\u0103. \u00cen realitate, astfel de incidente joac\u0103 numai rolul de detonator \u00een explozia reac\u0163iilor juvenile. Ele nu fac dec\u00e2t s\u0103 \u00eeng\u0103duie eliberarea brutal\u0103 a sentimentelor acumulate \u00een t\u0103cere de mult\u0103 vreme \u015fi nu le dau na\u015ftere peste noapte.<\/p>\n\n\n\n

Zguduirile psihologice ale adolescen\u0163ei sunt deja latente la copil \u015fi \u00ee\u015fi au originea \u00een tot trecutul lui afectiv. Criza aceasta comport\u0103 trei etape succesive, foarte diferite \u00eentre ele: perioada revoltei, perioada \u00eenchiderii \u00een sine \u015fi perioada exalt\u0103rii. \u00cenceputul adolescen\u0163ei reprezint\u0103 un r\u0103gaz pentru familia r\u0103scolit\u0103 de furtunile pubert\u0103\u0163ii. Raporturile p\u0103rin\u0163i-copii par, dintr-o dat\u0103, c\u0103 sunt plasate sub semnul unei c\u0103utari reciproce, al \u00eentelegerii \u015fi al aprobarii. S-ar zice c\u0103 adolescentul, dup\u0103 ce a atins un palier de echilibru, dore\u015fte s\u0103 se apropie de p\u0103rin\u0163i \u015fi sa le arate afec\u0163iunea sa: iat\u0103 c\u0103 acum este politicos, complezent, gata oric\u00e2nd s\u0103 iasa \u00eempreun\u0103 cu adul\u0163ii. De obicei este, de asemenea, plin de afec\u0163iune fa\u0163\u0103 de fra\u0163ii \u015fi surorile mai mici, c\u0103rora compania lui le place mai mult dec\u00e2t cea a p\u0103rin\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n

Adolescen\u0163a este v\u00e2rsta confiden\u0163elor legate de primele sale flirturi; \u00een schimb li se cer p\u0103rin\u0163ilor confiden\u0163e asupra trecutului lor sentimental. Ei sunt dispu\u015fi s\u0103 asculte punctul de vedere al celor mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Acest punct de vedere se acord\u0103 deseori cu dispozi\u0163iile lor romantice; aceast\u0103 \u00een\u0163elegere, dar care este totu\u015fi relativ\u0103, poate f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 s\u0103 permit\u0103 evitarea multor experien\u0163e sexuale premature \u015fi traumatizante. Prima experien\u0163\u0103 sexual\u0103 marcheaz\u0103 deseori \u00eenceputul unor noi revendic\u0103ri. Prima experien\u0163\u0103 sexual\u0103 coincide adesea cu o nou\u0103 perioad\u0103 de afirmare a Eului \u015fi de dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de familie, dispre\u0163 afi\u015fat cu o siguran\u0163\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din convingerea c\u0103 a atins v\u00e2rsta adult\u0103. Aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, prin excelen\u0163\u0103 contestatar\u0103, a fost denumit\u0103 criza de originalitate juvenil\u0103. Adolescentul se vede adult \u015fi revendic\u0103 dreptul unui adult. \u015fi pentru c\u0103 maturitatea lui fizic\u0103 \u015fi intelectual\u0103 nu corespunde unei maturiz\u0103ri sociale care i-ar permite s\u0103 aib\u0103 un statut de persoan\u0103 autonom\u0103, conflictele sunt numeroase \u015fi inevitabile.<\/p>\n\n\n\n

Ins\u0103\u015fi buna lui \u00een\u0163elegere cu p\u0103rin\u0163ii apare adolescentului ca semn al dependen\u0163ei sale \u015fi al unei anumite inferiorit\u0103\u0163i. El se revolt\u0103 \u00eempotriva acestei atitudini protec\u0163ioniste \u015fi paternaliste. Nu vrea s\u0103 i se permit\u0103 s\u0103 se trezeasc\u0103 la amiaz\u0103, \u015fi de altfel nici nu \u0163ine s-o faci, dar pretinde s\u0103 i se recunoasc\u0103 acest drept dac\u0103 a\u015fa-i place. Am s-o fac dac\u0103 a\u015fa-mi place este strig\u0103tul lui de r\u0103zboi. Preocuparea lui major\u0103 \u00een rela\u0163iile cu adultul este s\u0103 stabileasc\u0103 raporturi de egalitate \u015fi nu raporturi de tipul celor dintre cel educat \u015fi educator. Graba lui de a-\u015fi lua propriile r\u0103spunderi \u00eel oblig\u0103, dup\u0103 cum \u00eensu\u015fi simte, s\u0103 se autodefineasc\u0103 \u015fi \u00eencepe prin a nega copilul care a fost \u015fi care nu exist\u0103 \u015fi nu g\u00e2ndea dec\u00e2t \u00een func\u0163ie de ceilal\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Confruntarea dintre experien\u0163a sa \u015fi normele impuse culmineaz\u0103 cu conflicte uneori deosebit de ascu\u0163ite, dar \u00eentotdeauna trebuie sa avem \u00een vedere dimensiunea afectiva a acestei lupte. Chiar dac\u0103 fiecare dintre adversari pare c\u0103 se situeaza pe o pozi\u021bie ferma, el nu doreste sa rupa rela\u021biile, ci sa stabileasca un contract adev\u0103rat cu celalalt. Adolescentul este deosebit de sensibil fa\u0163\u0103 de manifest\u0103rile de respingere \u015fi fa\u0163\u0103 de judecata adultului, c\u0103ruia \u00eei critic\u0103 modul de comportare dar \u00eei recunoa\u015fte stabilitatea \u015fi chiar experien\u0163a. Aceast\u0103 ambiguitate transpare \u00een timiditatea lui; lipsa de \u00eencredere \u00een sine \u00eel oblig\u0103 s\u0103 ia ca punct de referin\u0163\u0103 adultul, care \u00een cele din urm\u0103 \u00eei va confirma opinia pe care o are despre el \u00eensu\u015fi. Adul\u0163ii, pe de alt\u0103 parte, apreciaz\u0103 continuu adolescen\u0163ii, dar doresc s\u0103-\u015fi exercite din plin autoritatea; au \u00een mod vizibil nevoie s\u0103 li se confirme aptitudinile educative \u015fi astfel comportamentul lor este tot at\u00e2t de ambiguu ca \u015fi cel al adolescen\u0163ilor. \u00cen acest mod se ajunge la un climat de incertitudine creat \u015fi de unii \u015fi, de ceilalti, propice rectiilor extrem de p\u0103tima\u015fe \u015fi de oscilante.<\/p>\n\n\n\n

Discu\u0163iile \u00een contradictoriu dintre adolescen\u0163i \u015fi p\u0103rin\u0163i, discu\u0163ii a c\u0103ror violen\u0163\u0103 poate fi extrem de mare, au, cu toate acestea, ca punct de plecare incidente minore. Adolescentul \u00eencearca rezisten\u0163a adultului afirm\u00e2ndu-\u015fi opinia asupra unor detalii \u00een aparen\u0163\u0103 banale (ex: lungimea p\u0103rului). Dac\u0103 nici unul dintre adversari nu vrea sa cedeze, \u00eenseamna ca discu\u0163ia, absurd\u0103 \u00een aparen\u0163\u0103, este expresia unei tensiuni cu profunde implica\u0163ii \u00een via\u0163a familial\u0103. Cele mai \u00eenver\u015funate discu\u0163ii sunt deseori acelea \u00een care la un moment dat nimeni nu-\u015fi mai aminte\u015fte cauza care le-a provocat. Adolescentul exprim\u0103 \u00eentotdeauna judec\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 drept de apel; el ador\u0103 sau detest\u0103, gase\u015fte un lucru teribil sau infect. De fapt vrea mai cur\u00e2nd s\u0103-\u015fi impun\u0103 gustul dec\u00e2t s\u0103-1 exprime; de asemenea, pentru el important este s\u0103 nu treac\u0103 neobservat: \u00eembr\u0103c\u0103mintea trebuie s\u0103-i fie original\u0103 sau tr\u0103snit\u0103, accesoriile vestimentare trebuie sa-i fac\u0103 pe to\u0163i s\u0103 scr\u00e2\u015fneasc\u0103 din din\u0163i, camera \u00een care st\u0103 trebuie s\u0103 arate mai r\u0103u dec\u00e2t o vizuin\u0103, face totul numai ca s\u0103 se deosebeasc\u0103 de prietenii parin\u0163ilor s\u0103i. Nu se teme dec\u00e2t de un singur lucru: ca nu cumva s\u0103 se autoacuze sau s\u0103 fie acuzat de prieteni de conformism.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei totu\u015fi, pu\u0163in sigur de el, provocator \u015fi timid totodat\u0103, simte nevoia s\u0103 fie sus\u0163inut de cei de o seam\u0103 cu el. Extravagan\u0163ele cele mai ie\u015fite din comun nu \u015fi le permite dec\u00e2t dac\u0103 ceilal\u0163i tineri le \u00eentreprind odat\u0103 cu el; astfel este sigur de valoarea gusturilor \u015fi a opiniilor sale. Un grup de tineri deja constituit se consolideaz\u0103 \u00een jurul acelora\u015fi gusturi, acelora\u015fi dorin\u0163i. Acestea constituie pentru el un mijloc de a g\u0103si un sprijin \u00een a lupta cu adul\u0163ii. Astfel se ajunge de la anticonformism afi\u015fat \u00een mod ostentativ la un conformism surprinz\u0103tor. “To\u0163i tinerii seam\u0103n\u0103 \u00eentre ei” spun p\u0103rin\u0163ii. Publicitatea contribuie \u015fi ea la generalizarea anumitor preferin\u0163e ale tinerilor, asa \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia ajung la norme de comportare specifice v\u00e2rstei lor, dar care sunt tot atat de conformiste ca ale adul\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n

Ca \u015fi \u00een timpul preadolescen\u0163ei, \u015fi \u00een perioada adolescen\u0163ei confictele de autoritate se afl\u0103 pe primul plan, dar au o nuan\u0163\u0103 diferit\u0103. T\u00e2n\u0103rul sau t\u00e2n\u0103ra nu caut\u0103 numai s\u0103 se afirme: ei caut\u0103 \u015fi un statut care s\u0103 le stabileasc\u0103 anumite drepturi. Mai mult, reclam\u0103 aceste drepturi sau mai cur\u00e2nd doresc revizuirea \u015fi redistribuirea lor. Se vorbe\u015fte mult despre o “criz\u0103 de autoritate” care dep\u0103\u015fe\u015fte cadrul familial. Ea este specific\u0103 epocii noastre pentru c\u0103, pentru prima dat\u0103, nu se mai pune \u00een fata tinerilor problema zdruncin\u0103rii grabnice a unei autorit\u0103\u0163i recunoscute de to\u0163i ca necesar\u0103, ci dimpotriv\u0103, solidaritatea acestei autorit\u0103\u0163i este pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 at\u00e2t de p\u0103rin\u0163i, c\u00e2t \u015fi de cei tineri, ceea ce creeaz\u0103 o stare de ezitare \u015fi de incertitudine \u00een raporturile dintre ei. Una din ra\u0163iunile acestei st\u0103ri de lucruri o constituie, f\u0103ra \u00eendoial\u0103, prelungirea procesului de educare \u015fi a scolarit\u0103\u0163ii; este un paradox men\u0163inerea din ce \u00een ce mai prelungit\u0103 \u00eentr-o stare de dependen\u0163\u0103 material\u0103 \u015fi moral\u0103 a tinerilor care \u015fi-au atins maturitatea fiziologic\u0103. Majoratul legal \u00een numeroase cazuri nici nu \u00eenseamna m\u0103car c\u0103 adolescentul este capabil s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige existen\u0163a; din an \u00een an v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii sociale se \u00eendep\u0103rteaz\u0103, \u00een timp ce v\u00e2rsta pubert\u0103\u0163ii nu face dec\u00e2t s\u0103 scad\u0103. Se asist\u0103 la fenomenul nou al “teenager”-ilor, adul\u0163i sexual, dar \u00eenc\u0103 socoti\u0163i copii iresponsabili. Dac\u0103 adaug\u0103m la acestea idolatrizarea tinere\u0163ii, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 prin filme \u015fi prin publicitate, \u015fi \u00eencapatanarea ridicol\u0103 a at\u00e2tor adul\u0163i de a dori s\u0103 rivalizeze cu tinerii \u00een ceea ce prive\u015fte moda, sportul \u015fi via\u021b\u0103 erotic\u0103, putem \u00eentelege de ce grani\u0163a dintre ace\u015fti tineri care se vor adul\u0163i \u015fi acesti adulti care se vor tineri nu mai este distinct delimitata \u015fi de ce adultii nu mai au aceea\u015fi autoritate asupra tinerilor. Rela\u0163iile dintre ei, din ce \u00een ce mai ambigue, converg tot mai mult spre o rivalitate f\u0103\u0163i\u015f\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul familiei, conflictele de autoritate iau, de cele mai multe ori, forma banal\u0103 a unui conflict asupra limitelor: la ce v\u00e2rst\u0103 ai dreptul s\u0103 fumezi prima \u0163igar\u0103, s\u0103 dai pentru prima oar\u0103 cu ruj, s\u0103 ie\u015fi cu prietenii? La ce or\u0103 ai voie s\u0103 te \u00eentorci acas\u0103 seara? Stabilindu-se o limit\u0103, e normal ca tinerii s\u0103 \u00eencerce s-o dep\u0103\u015feasc\u0103 pu\u0163in, iar p\u0103rin\u0163ii s\u0103 fac\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eencat ea sa fie respectat\u0103. Conflictul nu va fi niciodata grav dac\u0103 regula a fost admis\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i. Dificultatea provine din incertitudinea p\u0103rin\u0163ilor asupra propriilor lor decizii, din varia\u0163ia limitelor de la o familie la alta \u015fi din influen\u0163a cinematografului \u015fi a literaturii care le “demonstreaz\u0103” tinerilor c\u0103 sunt extrem de liberi. \u00cen realitate, p\u0103rin\u0163ii \u015fi copiii care nu discut\u0103 \u00eentre ei sau discut\u0103 \u00een contradictoriu au rareori curajul de a examina \u00eempreun\u0103, \u00een mod deschis, problema: la cutare v\u00e2rst\u0103 \u015fi \u00een cutare circumstan\u0163e ai voie s\u0103 fumezi prima \u0163igar\u0103 sau s\u0103-\u0163i dai cu ruj pe buze, la cutare ora este rezonabil sa vii acas\u0103. P\u0103rin\u0163ii g\u0103sesc c\u0103 este mai u\u015for s\u0103 fixeze reguli de principiu, deseori av\u00e2nd ca punct de reper propria lor adolescen\u0163\u0103, pentru c\u0103 de aici izvor\u0103\u015fte pentru ei o securitate moral\u0103, siguran\u0163a de a nu se \u00een\u015fela. Rigiditatea acestei organiz\u0103ri a modului s\u0103u de via\u0163\u0103 \u00eel exaspereaz\u0103 pe adolescent, care g\u0103se\u015fte c\u0103 e ridicol s\u0103 i se cear\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la dou\u0103sprezece noaptea \u015fi nu la dou\u0103sprezece \u015fi jumatate. Astfel, pentru el este mai u\u015for s\u0103 aib\u0103 sistematic o atitudine revendicativ\u0103 dec\u00e2t s\u0103 examineze rezonabil problema. Pentru a ie\u015fi din \u00eencurc\u0103tur\u0103, solu\u0163ia se c\u0103uta fie \u00eentr-o \u00eent\u0103rire excesiv\u0103 a interdic\u0163iilor, fie \u00eentr-o \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 totala; \u015fi una \u015fi cealalt\u0103 nu fac dec\u00e2t s-o agraveze. \u00cen\u0103sprirea de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i a regulilor de comportament a adolescen\u0163ilor \u00eenl\u0103tura \u015fi mai mult posibilitatea unui dialog \u00eentre ei, dar \u015fi \u00eeng\u0103duin\u0163a excesiv\u0103 le apare pe buna dreptate, ca o demisie a p\u0103rin\u0163ilor; ei \u00eenc\u0103 doresc s\u0103 mai fie protejati \u00eempotriva lor \u00een\u015fi\u015fi sau cel pu\u0163in s\u0103 fie ghida\u0163i \u015fi limita\u0163i \u00een ac\u0163iunile lor. De\u015fi ar p\u0103rea decep\u0163ionant, de nimic nu se tem adolescen\u0163ii mai mult dec\u00e2t de p\u0103rin\u0163ii-amici.<\/p>\n\n\n\n

Acestor tineri sensibili, un exces de solicitudine \u015fi de “\u00een\u0163elegere” li se pare \u015fi mai suspect dec\u00e2t “rigiditatea”. Ei descoper\u0103 \u00een el dorin\u0163a de a le fi controlat\u0103 autonomia, iar atunci c\u00e2nd iau hot\u0103r\u00e2ri se simt observa\u0163i, spiona\u0163i. \u00cencercarea de a merge \u00een \u00eentampinarea celor mai mici dorin\u0163e ale lor le pare un adevarat \u015fantaj afectiv. Dorin\u0163a adolescentului de 17-18 ani este s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een fa\u0163a lui un om adev\u0103rat: nici mol\u00e2u \u015fi nici jandarm, ci o fiin\u0163\u0103 \u00eenzestrat\u0103 cu putere de judecat\u0103 \u015fi cu voin\u0163a. Nu se poate lipsi de etalonul pe care-1 constituie pentru el atitudinea adultului pe care \u00eel stimeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Un tat\u0103 incapabil s\u0103-i demonstreze fiului s\u0103u c\u0103 trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de el, pentru c\u0103 exist\u0103 cu adev\u0103rat, \u00eel va l\u0103sa pe acesta descump\u0103nit \u015fi nelinistit \u00een fa\u0163a unei multitudini de posibilit\u0103\u0163i. Mai curand un “raisoneur” dec\u00e2t un rezonabil, ceea ce o \u015fi stie, dar adolescentul ar vrea totu\u015fi s\u0103 i se acorde responsabilitatea faptelor sale; poate \u00een\u0163elege c\u0103 libertatea este limitat\u0103 de \u00eendatoririle ce decurg din via\u0163a \u00een comun; poate chiar s\u0103 se dovedeasca apt s\u0103 renun\u0163e la o parte din dorin\u0163ele lui, c\u00e2nd i se las\u0103 dreptul s\u0103 \u015fi le satisfac\u0103, dar f\u0103c\u00e2ndu-1 totu\u015fi s\u0103 reflecteze asupra lor.<\/p>\n\n\n\n

Reactivarea problemelor oedipiene, mai mult sau mai pu\u0163in rezolvate \u00een copil\u0103rie, \u00eel pune pe adolescent \u00een fa\u0163a problemei alegerii sexuale, alegere deseori culpabilizat\u0103 de atitudinea p\u0103rin\u0163ilor. Sarcasmul lor contribuie la transformarea acestei culpabilit\u0103\u0163i \u00eentr-un sentiment insuportabil, care poate determina comport\u0103ri diferite: supunerea \u00een fa\u0163a dorin\u0163ei adultului \u015fi renun\u0163area la o alegere heterosexual\u0103. Adolescentul r\u0103m\u00e2ne “legat de fusta mamei”, nu iese din cas\u0103, este timid \u015fi inhibat \u00een fa\u0163a persoanelor de sex opus, las\u0103 uneori s\u0103 i se impun\u0103 un partener; ruptura de familie: este cazul unor c\u0103s\u0103torii foarte timpurii ale anumitor tineri care evadeaz\u0103 dintr-un mediu familial prea angoasant sau care   exercita asupra lor presiuni prea puternice; aceste c\u0103s\u0103torii sunt de ajuns de periculoase, deoarece sentimentul de vinov\u0103\u0163ie, creat de gestul rupturii, genereaz\u0103 adesea tensiuni \u00eentre tinerii casatori\u0163i; alegerea unui partener dup\u0103 imaginea p\u0103rin\u0163ilor: b\u0103iatul \u00ee\u015fi alege o so\u0163ie matern\u0103, \u00een fa\u0163a c\u0103reia renun\u0163\u0103 la responsabilit\u0103\u0163ile sale; fiica se amorezeaz\u0103 de un seduc\u0103tor de v\u00e2rsta tat\u0103lui s\u0103u. Se vede c\u0103 \u00een acest domeniu, ca \u015fi \u00een altele, este deosebit de important ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 \u015ftie s\u0103 depa\u015feasc\u0103 perioada \u00een care sunt frustra\u0163i afectiv, pentru a-1 ajuta \u00een mod real pe adolescent. Sarcina este cu atat mai dificil\u0103, cu c\u00e2t adolescentul, pudic \u015fi p\u0103tima\u015f, consider\u0103 orice \u00eencercare de dialog ca un amestec abuziv \u00een poblemele lui. Are totu\u015fi nevoie sa fie ajutat: dac\u0103 preadolescen\u0163a este v\u00e2rsta educa\u0163iei sexuale,’ adolescen\u0163a este v\u00e2rsta educa\u0163iei sentimentale.<\/p>\n\n\n\n

Adolescen\u0163a, deja bogat\u0103 \u00een zdruncin\u0103ri anatomice \u015fi fiziologice, nu este scutit\u0103 nici de transform\u0103ri intelectuale \u015fi psihologice. Chiar c\u00e2nd familiile supravegheaz\u0103 cu grija apari\u0163ia primelor indicii fizice ale \u00eenceperii pubert\u0103\u0163ii, ele sunt totu\u015fi surprinse de cortegiul de excentricit\u0103\u0163i caracteriale care o \u00eenso\u0163e\u015fte.<\/p>\n\n\n\n

Prima manifestare a acestei revolte este refuzul de a se supune. \u00cenainte de 13 ani, copilul nu se supune din zapaceal\u0103 sau pentru c\u0103 nu vrea s\u0103 fac\u0103 un lucru care-i displace. Dup\u0103 aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, la 14 ani, el nu se mai supune, din dezgustul pe care i-1 provoac\u0103 ideea c\u0103 i se ordon\u0103 ceva \u015fi pentru a protesta \u00eempotriva ideii de subordonare, con\u0163inut\u0103 implicit \u00een no\u0163iunea de supunere. Con\u0163inutul ordinului \u00eel intereseaz\u0103 mai pu\u0163in dec\u00e2t tonul vocii care comand\u0103. \u00cenainte de criz\u0103, copilul se r\u0103zvr\u0103tea \u00eempotriva supunerii pe ascuns; \u00een timpul crizei el se r\u0103zvr\u0103te\u015fte cu ostenta\u0163ie. Nu mai este serviabil \u015fi se \u00eenfurie \u00eempotriva micilor ajutoare pe care trebuie s\u0103 le dea \u00een cas\u0103. El se supune c\u00e2nd autoritatea familial\u0103 a ramas intact\u0103, \u00eens\u0103 prin atitudinea pe care o afi\u015feaz\u0103 vrea s\u0103 ateste c\u0103 face totul din constr\u00e2ngere \u015fi \u00een mod for\u0163at. Demnitatea exagerat\u0103 ce i se cite\u015fte pe fa\u0163\u0103 vrea s\u0103 constituie o lec\u0163ie pentru p\u0103rin\u0163ii at\u00e2t de tiranici, \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u015fi \u00eenjoseasca copilul cu sarcini incompatibile cu valoarea lui. Tot atunci este \u015fi v\u00e2rsta z\u00e2mbetului batjocoritor. Toate p\u0103rerile enun\u0163ate de adul\u0163i par ridicole t\u00e2n\u0103rului \u00een plin\u0103 v\u00e2rst\u0103 ingrat\u0103. Ele \u00eel fac s\u0103 ridice ostentativ din umeri, mai ales dac\u0103 p\u0103rerile sunt ale p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i. Dac\u0103 disciplina \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se dedea la asemenea insolen\u0163e, ele sunt atunci \u00eenlocuite cu grimase mai discrete.<\/p>\n\n\n\n

L\u0103rgirea contactelor sale sociale \u015fi imbogatirea domeniului s\u0103u de cunostin\u0163e \u00eel fac s\u0103 descopere treptat orizonturi noi, ascunse p\u00e2n\u0103 atunci cu grij\u0103 de familie privirilor sale. Dup\u0103 dispari\u0163ia “miraculosului” care \u00eei colorase primii ani ai vie\u0163ii, el vede n\u0103ruindu-se unul dup\u0103 altul toate decorurile care-i ascundeau realitatea. Toate precau\u0163iile care-\u015fi aveau originea numai \u00een dragostea p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i i se par c\u0103 n-au fost dec\u00e2t ni\u015fte \u00eencerc\u0103ri am\u0103gitoare \u015fi odioase de a-i atribui un rol minor. Teama de a nu fi p\u0103c\u0103lit \u015fi de a l\u0103sa s\u0103 se vad\u0103 aceasta, at\u00e2t de caracteristic\u0103 v\u00e2rstei, \u00eel face s\u0103 suspecteze valabilitatea tuturor ra\u0163ionamentelor de adult.<\/p>\n\n\n\n

Totul i se pare suspect \u015fi, fiindc\u0103 se \u015ftie \u00eenc\u0103 destul de slab pentru a discuta cu cei mai mari dec\u00e2t el, prefer\u0103 s\u0103 nege totul dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerce s\u0103 deosebeasc\u0103 adev\u0103rul de minciun\u0103. Refuzul de a se supune \u015fi z\u00e2mbetele batjocoritoare sunt o modalitate fireasc\u0103 de ap\u0103rare, iar reducerea credulit\u0103\u0163ii i se pare c\u0103 justific\u0103 revolta lui \u00eempotriva familiei, \u015fcolii \u015fi moralei. El respinge \u00een bloc tot ce a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi tot ce i-a fost impus. Revolta \u00eempotriva p\u0103rin\u0163ilor \u015fi a familiei este cea mai frecvent\u0103 \u015fi mai evident\u0103. Ea este adesea dureroas\u0103 pentru familiile uimite de a vedea afec\u0163iunea lor at\u00e2t de ner\u0103spl\u0103tit\u0103, \u00een timp ce profesorii, rudele mai \u00eendep\u0103rtate sau chiar unii straini nu par a fi \u0163inta acestei r\u0103zvr\u0103tiri. Ar fl gre\u015fit dac\u0103 am interpreta aceste revolte juvenile, limitate la cei apropia\u0163i, ca pe ni\u015fte manifest\u0103ri ale lipsei de afec\u0163iune. Aceast\u0103 revolt\u0103 juvenil\u0103 nu-\u00ad\u015fi limiteaz\u0103 manifest\u0103rile numai la refuzul de a se supune sau la z\u00e2mbetele batjocoritoare.<\/p>\n\n\n\n

Ne\u00een\u0163elegerea reciproc\u0103 se ad\u00e2nee\u015fte dac\u0103 autoritatea patern\u0103 grav amenin\u0163at\u0103, \u00een loc s\u0103 se fac\u0103 mai u\u015for sim\u0163it\u0103, caut\u0103 s\u0103 reac\u0163ioneze devenind mai drastic\u0103. Climatul familial este \u00eentunecat de discu\u0163iile din ce \u00een ce mai dese, mai ales dac\u0103 metodele educative ale tat\u0103lui \u015fi ale mamei se ciocnesc cu acest prilej. Copilul, incapabil s\u0103 discearn\u0103 adev\u0103rata cauz\u0103 a conflictelor ce se ivesc, caut\u0103 s\u0103 evadeze din aceast\u0103 ambian\u0163\u0103 ap\u0103s\u0103toare. Uneori i\u015fi pune \u00een aplicare aceast\u0103 dorin\u0163\u0103. Fuga de acas\u0103 constituie forma extrem\u0103 a acestei revolte \u00eempotriva familiei. Ea este mai cur\u00e2nd dovada conflictului dintre genera\u0163ii dec\u00e2t a unei adevarate lipse de afec\u0163iune din partea copilului sau a unei asprimi excesive din partea p\u0103rin\u0163ilor. La ele trebuie s\u0103 ne duc\u0103 g\u00e2ndul atunci c\u00e2nd un copil r\u0103zvr\u0103tit \u015fi insuportabil devine, f\u0103r\u0103 o cauz\u0103 aparent\u0103, mai calm \u015fi mai \u00eenchis \u00een sine. Aceast\u0103 lini\u015fte aparent\u0103, departe de a marca sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zvr\u0103tirii, exprim\u0103 uneori satisfac\u0163ia pe care o resimte el, c\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, a luat hot\u0103r\u00e2rea s\u0103 fug\u0103 de acas\u0103. Conflictele acestea familiale opun mai ales pe b\u0103ie\u0163i ta\u0163ilor \u015fi pe fiice mamelor. Unii au vrut s\u0103 vad\u0103 \u00een ele dovada complexului Oedip, adic\u0103 a geloziei sexuale \u00een s\u00e2nul familiei. Dac\u0103 exist\u0103 gelozie, atunci unicul ei izvor este necazul adoleseentului c\u0103 nu e \u00eenc\u0103 adult. Dac\u0103 orice adolescent este gelos pe p\u0103rintele de acela\u015fi sex, el \u00eencearc\u0103 acela\u015fi sentiment \u015fi fa\u0163\u0103 de to\u0163i adul\u0163ii de acela\u015fi sex cu el, ajun\u015fi deja la o maturitate la care el r\u00e2vne\u015fte cu ner\u0103bdare. Fiica nu se ridica \u00eempotriva tat\u0103lui dec\u00e2t arareori, deoarece nu invidiaz\u0103 situatia lui de b\u0103rbat. Dimpotriv\u0103, ea se ciocne\u015fte de autoritatea mamei, pentru c\u0103-i invidiaz\u0103 feminitatea, cu at\u00e2t mai p\u0103tima\u015f cu c\u00e2t, prin compara\u0163ie, ea \u00ee\u015fi d\u0103 \u015fi mai mult seama de relativa inferioritate a situatiei ei actuale de adolescent\u0103. Aceste gelozii sunt rareori con\u015ftiente, dar se manifest\u0103 aproape \u00eentotdeauna.<\/p>\n\n\n\n

Revolta \u00eempotriva \u015fcolii – \u015fi \u00een acest caz este vorba de acela\u015fi refuz de a accepta \u00een continuare o autoritate recunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. \u00cen ochii elevilor de 14 ani, profesorii lor se transform\u0103 \u00een ni\u015fte ignoran\u0163i plini de preten\u0163ii sau \u00een tirani; elevii p\u00e2ndesc cu perseveren\u0163\u0103 o gre\u015feal\u0103 c\u00e2t de mic\u0103 a profesorilor care s\u0103 serveasc\u0103 drept justificare acestei revolte. Tinerii de aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 g\u0103sesc o pl\u0103cere amar\u0103 \u00een a demasca nedrept\u0103\u0163ile ale c\u0103ror victime se cred. Aceasta este \u015fi perioada extravagan\u0163elor \u015fi a actelor inutile de nesupunere. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deseori s\u0103 vedem tineri adolescen\u0163i ded\u00e2ndu-se pe nea\u015fteptate \u015fi f\u0103r\u0103 motiv la acte de indisciplin\u0103 gratuit\u0103 sau la obr\u0103znicii \u00eentru nimic justificate. Ar fi o gre\u015feal\u0103 s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 singurul \u0163el al acestor manifest\u0103ri ar fi dorin\u0163a “de a-i uimi pe colegii lor”, asa cum g\u00e2ndesc profesorii \u015fi p\u0103rin\u0163ii. \u00cen realitate, ele exprim\u0103 aproape \u00eentotdeauna aceea\u015fi voin\u0163\u0103 de a se r\u0103zvr\u0103ti \u00eempotriva unei autorit\u0103\u0163i care nu mai este acceptat\u0103 de a afirma cu st\u0103ng\u0103cie o personalitate care \u00eenc\u0103 se caut\u0103. Sunt adev\u0103rate tres\u0103riri de angoas\u0103, fiindc\u0103 cu ajutorul lor cei care le comit caut\u0103 s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 cu orice pre\u0163 c\u0103 sunt liberi s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 orice ac\u0163iune. Ei se dedau la asemenea excentrit\u0103\u0163i pentru a-\u015fi consolida \u00eencrederea \u00een sine.<\/p>\n\n\n\n

Revolta \u00eempotriva moralei, a polite\u0163ii. T\u00e2n\u0103rul adolescent se str\u0103duie\u015fte s\u0103 scape de toate constr\u00e2ngerile sociale \u015fi morale susceptibile de a sugruma personalitatea lui n\u0103sc\u00e2nd\u0103. Manifest\u00e2nd aceea\u015fi repulsie fa\u0163\u0103 de toate \u00eenchist\u0103rile vie\u0163ii sociale, el se opune cu aceea\u015fi energie marilor principii morale ca \u015fi simplelor reguli de polite\u0163e. Tocmai aceast\u0103 nevoie de a nu accepta nimic ca adev\u0103rat \u00eenainte de a fi discutat \u015fi criticat explic\u0103 \u015fi atitudinea acestor tineri r\u0103zvr\u0103ti\u0163i fa\u0163\u0103 de moral\u0103. Dac\u0103 deseori resping principiile ei esen\u0163iale \u015fi caut\u0103 s\u0103 se comporte tocmai pe dos, ei nu fac aceasta pentru c\u0103 neag\u0103 valoarea lor, ci pentru c\u0103 refuz\u0103 s\u0103 li se supun\u0103 din simpl\u0103 obi\u015fnuin\u0163\u0103 \u015fi acceptare a modului de via\u0163\u0103 al acelor adul\u0163i. Ei vor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 sensul acestor \u00eencorset\u0103ri \u015fi obliga\u0163ii \u015fi le place s\u0103 cread\u0103 c\u0103 nu sunt autoriza\u0163i s\u0103 li se conformeze f\u0103r\u0103 remu\u015fc\u0103ri dec\u00e2t dac\u0103 la \u00eenceput au \u015ftiut s\u0103 le \u00eencalce.<\/p>\n\n\n\n

Micile devieri sexuale ale pubert\u0103\u0163ii, at\u00e2t de frecvente de c\u00e2\u0163iva ani, n-au adesea alt\u0103 explica\u0163ie dec\u00e2t nevoia de a cunoa\u015fte totul \u00eenainte de a alege \u015fi aprecia. Ele mai pot fi \u015fi consecin\u0163a ipocriziei cu care majoritatea adul\u0163ilor trateaz\u0103 problemele sexualit\u0103\u0163ii. T\u00e2n\u0103rul adolescent devine la 14 ani \u00eentr-adevar con\u015ftient de importan\u0163a minciunii \u00een rela\u0163iile sociale. Acum, c\u00e2nd este \u00een stare s\u0103 vad\u0103 mai bine toate ur\u00e2\u0163eniile \u015fi la\u015fit\u0103\u0163ile vie\u0163ii de fiecare zi, el se revolt\u0103 \u00eempotriva indulgen\u0163ei cu care sunt tratate toate acestea. Ca \u00eentotdeauna la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, lipsa de sim\u0163 critic \u00eel face s\u0103 exagereze \u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 sufere de pe urma gre\u015felilor pe care a vrut s\u0103 le comit\u0103. Trebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103 \u00een asemenea cazuri este adesea mult mai sever cu el \u00eensu\u015fi dec\u00e2t sunt adul\u0163ii din jurul lui.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 perioad\u0103 are ca scop s\u0103-1 scoat\u0103 pe t\u00e2n\u0103r de sub influen\u0163ele str\u0103ine care \u015fi-au pus pecetea asupra copil\u0103riei lui. Dup\u0103 respingerea acestor constr\u00e2ngeri ale trecutului, vine r\u00e2ndul afirm\u0103rii propriei lui personalit\u0103\u0163i. Eliberat din ce i se paruse lui a fi o \u00eenchisoare, tanarul  trebuie s\u0103 fac\u0103 ucenicia libert\u0103\u0163ii pe care a dob\u00e2ndit-o. acum \u00eel p\u00e2ndesc noi greut\u0103\u0163i. Crizele sr vor succeda p\u00e2n\u0103 la 20 de ani, fiecare dintre ele trebuind considerat\u0103 o nou\u0103 etap\u0103 spre maturitate, iar nu un episod anarhic. Unii tineri sar peste una sau mai multe etape ale acestei evolu\u0163ii, al\u0163ii se opresc mai mult la una dec\u00e2t la altele; rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca un t\u00e2n\u0103r s\u0103 prezinte \u00een \u00eentregime \u015fi \u00eentr-o succesiune ordonat\u0103 toate simptomele clasice ale adolescen\u0163ei psihologice.<\/p>\n\n\n\n

Perioada scandalului – din clipa \u00een care se crede definitiv eliberat de lan\u0163urile copil\u0103riei, adolescentul caut\u0103 s\u0103-\u015fi afirme noua sa independen\u0163\u0103 prin numeroase excentricit\u0103\u0163i, el vrea s\u0103 se fac\u0103 remarcat. Pentru a-\u015fi atinge scopul, toate mijloacele i se par bune dac\u0103 pot s\u0103-1 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 din r\u00e2ndurile mul\u0163imii. De la scandalurile provocate la Atena de tinerii prieteni al lui Alcibiade, nici o epoc\u0103 n-a fost ferit\u0103 de asemenea manifest\u0103ri. Fanteziile vestimentare sunt primele care atrag aten\u0163ia trec\u0103torilor. Ansamblurile sunt grote\u015fti, ca la circ, sau preten\u0163ios de modeste. Nu exist\u0103 cale de mijloc \u00eentre o elegan\u0163\u0103 scrobit\u0103 \u015fi o neglijen\u0163\u0103 slinoas\u0103. Dac\u0103 moda obi\u015fnuit\u0103 prevede p\u0103rul scurt, tinerii \u00ee\u015fi vor l\u0103sa o coam\u0103 lung\u0103 \u015fi romantic\u0103; dac\u0103 ea se schimb\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 se poarte cu p\u0103r lung, atunci \u00eei vom vedea pe tineri cu capul complet ras. Strig\u0103te puternice, palme zgomotoase pe spate, r\u00e2sete stridente sunt mijloacele folosite de tinerii excentrici pentru a-\u015fi semnala prezen\u0163a celor care nu s-au l\u0103sat impresiona\u0163i de costumatia lor.<\/p>\n\n\n\n

Nu-i intereseaz\u0103 un schimb sincer de p\u0103reri \u015fi stau tot timpul la p\u00e2nd\u0103 pentru a g\u0103si prilejuri de a se contrazice cu cineva. Toate aceste mici grijile ei etc. Progresul de la unitatea simbiotic\u0103 la separarea de mam\u0103 este marcat de formarea unor capacit\u0103\u0163i interne de reglare care sunt promovate de dezvolt\u0103rile motorii, verbale \u015fi cognitive.<\/p>\n\n\n\n

Individuarea \u00een adolescen\u0163\u0103 este reflectarea acelor schimb\u0103ri structurale ce \u00eenso\u0163esc deprinderea emo\u021bional\u0103 de obiectele infantile internalizate. F\u0103r\u0103 o desprindere \u00eencununat\u0103 de succes, g\u0103sirea unor obiecte exterioare faniiliei, din lumea \u00eenconjur\u0103toare, este \u00eempiedicat\u0103 sau se limiteaz\u0103 la o simpl\u0103 substitu\u0163ie. Eu1 este intrinsec implic\u0103rii \u00een acest proces pentru c\u0103 \u00een adolescen\u0163\u0103, Eu1 parental este disponibil \u00een mod selectiv copilului \u015fi este, \u00eentr-adevar, extensia legitim\u0103 a Eului. Aceasta condi\u0163ie este un aspect integral al dependen\u0163ei din copil\u0103rie \u00een slujba controlului anxios \u015fi regl\u0103rii stimei de sine. Odat\u0103 cu desprinderea de dependen\u0163ele libidinale infantile \u00een adolescen\u0163\u0103, obi\u015fnuitele dependen\u0163e ale Eului din perioada de laten\u0163\u0103 sunt, de asemenea, repudiate. Prin urmare, sl\u0103biciunea Eu-lui \u00een adolescen\u0163\u0103 nu se datoreaz\u0103 doar cre\u015fterii for\u0163elor pulsiunilor dar, \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103, desprinderii de suportul Eului parental.<\/p>\n\n\n\n

Distorsiunile Eului – lipsa scopurilor, tulbur\u0103ri de \u00eenv\u0103\u0163are, negativism – sunt frecvent semne simptomatice ale e\u015fecului desprinderii de obiectele infantile \u015fi, \u00een cosecin\u0163\u0103, ele reprezint\u0103 un e\u015fec al \u00eens\u0103\u015fi individualiz\u0103rii. Clinicienii recunosc \u00een respingerea familiei \u015fi a propriului trecut de c\u0103tre adolescent, \u00eempiedicarea acestui proces dureros de desprindere. Pot ap\u0103rea forme extreme – exist\u0103 adolescen\u0163i care fug de acas\u0103, p\u0103r\u0103sesc \u015fcoala, \u00eencep s\u0103 consume droguri sau se arunc\u0103 \u00een promiscuitate. Dar aceste forme extreme nu reprezint\u0103 dec\u00e2t fuga de o tendin\u0163\u0103 regresiv\u0103 cople\u015fitoare c\u0103tre dependen\u0163ele, siguran\u0163ele \u015fi gratifica\u0163iile infantile. Se spune c\u0103 adolescen\u0163ii fac ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103, dar nu utilizeaz\u0103 mijloacele adecvate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen actuala separare \u015fi independen\u0163\u0103, adolescentul experimenteaz\u0103 un sens de triumf asupra trecutului s\u0103u \u015fi treptat devine dependent de aceast\u0103 stare de aparent\u0103 eliberare. Ast\u0103zi domin\u0103 atitudinea adolescentului care \u00ee\u015fi \u00eenvinuie\u015fte p\u0103rin\u0163ii pentru dezam\u0103girile tinere\u0163ii lui sau, la scar\u0103 transcendental\u0103, atitudinea de a vedea \u00een puterile incontrolabile ale diferitelor numiri, for\u0163ele absolute \u015fi ultime care guverneaz\u0103 via\u0163a. Adolescentului i se pare lipsit de sens s\u0103 se ridice \u00eempotriva acestor for\u0163e, dar declar\u0103, mai degrab\u0103, lipsa oric\u0103rui scop pentru un asemenea efort ca adevarata marc\u0103 a maturit\u0103\u0163ii. Incapacitatea de separare de obiectele interne dec\u00e2t prin respingere, deta\u015fare, este experimentat\u0103 subiectiv ca un sens al alien\u0103rii. Adolescen\u0163a reprezint\u0103 singura perioad\u0103.a vie\u0163ii \u00een timpul c\u0103reia regresia Eului \u015fi a pulsiunilor constituie o component\u0103 obligatorie a dezvolt\u0103rii normale, fire\u015fti. St\u0103ri de regresie a Eului sunt identificate \u015fi in idolatrizarea de c\u0103tre adolescent a unor oameni faimo\u015fi. Ast\u0103zi, ace\u015fti oameni sunt ale\u015fi din cadrul lumii afacerilor, sportului etc. Acest lucru aminteste de p\u0103rin\u0163ii idealiza\u0163i din anii timpurii al copil\u0103riei t\u00e2n\u0103rului. Imaginile lor glorificate constituiau un reglator indispensabil al echilibrului narcisist al copilului. Dar nu trebuie s\u0103 ne surprind\u0103 faptul c\u0103 pere\u0163ii dormitoarelor, acoperite cu pozele idolilor colectivi, devin goi de \u00eendat\u0103 ce libidoul obiectual este angajat \u00een rela\u0163ii interpersonale adev\u0103rate, reale.<\/p>\n\n\n\n

St\u0103rile de Eu infantile sunt recunoscute \u015fi \u00een stare emo\u0163ional\u0103 vecin\u0103 cu fuziunea. Asemenea st\u0103ri sunt frecvent experimentate, de pild\u0103, \u00een rela\u0163iile cu abstrac\u0163ii de tipul Frumosului, Binelui, a Adev\u0103rului, sau de natur\u0103 politic\u0103, estetic\u0103 sau religioas\u0103. Astfel de st\u0103ri ale Eului de cvasi fuziune \u00een t\u0103r\u00e2mul reprezent\u0103rilor simbolice sunt c\u0103utate drept r\u0103gaz \u015fi servesc ca gardieni \u00eempotriva totalei fuziuni cu obiectele infantile internalizate. Convertirile religioase sau st\u0103rile de fuziune induse de droguri apar\u0163in aceluia\u015fi t\u0103r\u00e2m al regresiei Eului.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre caracteristicile adolescen\u0163ei care nu scap\u0103 neobservat\u0103 este efortul nebunesc de a p\u0103stra legatura cu realitatea, de a fi activ, de-a face diverse lucruri. Mai rnult, apare \u00een nevoia unei experien\u0163e de grup sau de rela\u0163ii individuale de o afectivitate acut\u0103, vie. Ceea ce caut\u0103 ei nu este leg\u0103tura personal\u0103 ci ascu\u0163imea efectului \u015fi agita\u0163ia emo\u0163ional\u0103 determinat\u0103 de el. Acestui t\u0103r\u00e2m apar\u0163in urm\u0103toarele – nevoia presant\u0103 de a face diferite lucruri pentru a scapa de singur\u0103tate, de plictiseal\u0103, c\u0103utarea solitudinii \u00een care adolescentul evoc\u0103 \u00een mintea sa st\u0103ri afective de o mare intensitate.<\/p>\n\n\n\n

Problema limitelor nu este una care rezid\u0103 \u00een configura\u0163ia for\u0163elor intrapsihice dintr-un individ. Cu alte cuvinte, orice chestiune despre limita personal\u0103 are in\u0163eles doar atunci c\u00e2nd se face referin\u0163\u0103 la limitele personale ale altora sau ale altuia \u015fi este, a\u015fadar, \u00eentotdeauna o dimensiune interac\u0163ional\u0103 de experien\u0163\u0103. Starea individual\u0103 a unei limite personale poate fi privit\u0103 ca deriv\u00e2nd dintr-o negociere interactiv\u0103 care stabile\u015fte un acord reciproc \u00een privin\u0163a grani\u0163elor permisibile dintre sine \u015fi altul. \u00cen timpul dezvolt\u0103rii din copil\u0103rie \u015fi adolescen\u0163\u0103 apar o serie de negocieri con\u015ftiente \u015fi incon\u015ftiente \u00een privin\u0163a delimit\u0103rii limitelor sau grani\u0163elor. Acest proces interac\u0163ional implic\u0103 \u00eentotdeauna echilibrul fortelor psihice a cel pu\u0163in dou\u0103 persoane \u015fi reflect\u0103 \u00eentotdeauna la un anumit nivel grani\u0163ele inerente \u00een cadrul structurii societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fenomenele psihologice afective \u015fi caracteriale care \u00eenso\u0163esc pubertatea, fiind specifice adolescen\u0163ei, prezint\u0103 o asemenea similitudine la aproape to\u0163i indivizii, \u00eenc\u00e2t pot fi grupate sub denumirea general\u0103 de “criz\u0103”. Oricum am numi-o: criz\u0103 de origine juvenil\u0103, criza v\u00e2rstei ingrate sau a v\u00e2rstei dificile ori pur \u015fi simplu criza adolescen\u0163ei, aceast\u0103 etap\u0103 a evolu\u0163iei psihologice este banal\u0103… Continue reading Criza de originalitate \u00een adolescen\u021b\u0103<\/strong><\/strong><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/277"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=277"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/277\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":278,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/277\/revisions\/278"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=277"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=277"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=277"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}