{"id":275,"date":"2022-04-13T07:15:00","date_gmt":"2022-04-13T07:15:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=275"},"modified":"2022-05-09T07:16:18","modified_gmt":"2022-05-09T07:16:18","slug":"identitatea-in-adolescenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/04\/13\/identitatea-in-adolescenta\/","title":{"rendered":"Identitatea \u00een adolescen\u021b\u0103<\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen anii 1940, Erikson a devenit preocupat de problema identit\u0103\u0163ii, de \u00eencercarea individului de a se defini pe sine ca o persoan\u0103 unic\u0103. Pentru Erikson, c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii reprezint\u0103 o trebuin\u0163\u0103 uman\u0103 de baz\u0103, devenind, \u00een societatea moderna, la fel de important\u0103 ca \u015fi trebuin\u0163ele de alimenta\u0163ie, securitate \u015fi satisfacere sexual\u0103. \u00cen ultimele patru decade, Erikson a scris extensiv despre c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii ca sarcin\u0103 primar\u0103 \u015fi criza \u00een care adolescentul lupt\u0103 pentru \u00eendeplinirea “unui sim\u0163 con\u015ftient al unicit\u0103\u0163ii individuale” cu “o for\u0163\u0103 incon\u015ftient\u0103 pentu continuitatea experien\u0163ei \u015fi o solidaritate cu idealurile de grup” (Erikson, 1968).<\/p>\n\n\n\n

Cu alte cuvinte, adolescentul caut\u0103 s\u0103 se stabileasc\u0103 pe sine ca o individualitate separat\u0103, men\u0163in\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp o conexiune cu elementele importante ale trecutului \u015fi accept\u00e2nd valorile unui grup. \u00cen procesul “g\u0103sirii de sine”, adolescen\u0163ii trebuie s\u0103 stabileasc\u0103 o identitate sexual\u0103, moral\u0103, politic\u0103, religioas\u0103 \u015fi voca\u0163ional\u0103 care s\u0103 fie relativ stabil\u0103, consistent\u0103 \u015fi matur\u0103. Identitatea se continu\u0103 \u00een stadiul de adult, acoperind trecerea de la experien\u0163ele copil\u0103riei la scopurile, valorile \u015fi deciziile personale care permit t\u00e2n\u0103rului s\u0103-\u015fi ocupe locul \u00een societate.<\/p>\n\n\n\n

Scopul final, intitulat dob\u00e2ndirea identit\u0103\u0163ii, apare c\u00e2nd adolescen\u0163ii dob\u00e2ndesc noua identitate prin “repudiere selectiv\u0103 \u015fi asimilare mutual\u0103 a identific\u0103rilor copil\u0103riei” (Erikson, 1968). Astfel, \u00een circumstan\u0163e optimale, adolescentul abandoneaz\u0103 unele dintre valorile \u015fi scopurile stabilite de p\u0103rin\u0163i \u015fi societate, accept\u00e2nd altele. Odat\u0103 cu dob\u00e2ndirea identit\u0103\u0163ii, adolescen\u0163ii \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 o ideologie proprie \u015fi scopuri voca\u0163ionale. \u00cen mod interesant, Erikson consider\u0103 c\u0103 dob\u00e2ndirea identit\u0103\u0163ii este prenecesar\u0103 pentru urm\u0103torul stadiu de dezvoltare, intimitatea, unde persoana este capabil\u0103 s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 unei alte fiin\u0163e umane. A\u015fa cum explica el, “adev\u0103ratul angajament fa\u0163\u0103 de al\u0163ii este rezultatul \u015fi testul fermei autodelimit\u0103ri” (Erikson, 1968).<\/p>\n\n\n\n

Ideea c\u0103 oamenii trebuie s\u0103 se cunoasc\u0103 pe sine \u00eenainte de a fi cu adev\u0103rat capabili s\u0103 iubeasc\u0103 pe altcineva, este acum comun acceptat\u0103. Unii psihologi au sugerat c\u0103 identitatea \u015fi intimitatea sunt adesea str\u00e2ns legate, experien\u0163a dedic\u0103rii altei persoane ajut\u00e2nd persoana s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 pe sine. Un studiu empiric pe studen\u0163i a observat c\u0103 pentru unii tineri, \u00een special femei, care tind s\u0103 se socializeze pentru a se descoperi pe sine prin identificare cu alte persoane semnificative, identitatea \u015fi intimitatea se dezvolt\u0103 \u00eempreun\u0103, sau intimitatea precede identitatea (Schiedel \u015fi Marcia, 1985). Pentru mul\u0163i adolescen\u0163i dob\u00e2ndirea identit\u0103\u0163ii este dificil\u0103, \u015fi chiar procesul accept\u0103rii unor valori parentale \u015fi respingerea altora este problematic\u0103. Rezultatul poate fi adesea o devansare sau o formare prematur\u0103 a identit\u0103\u0163ii. \u00cen acest caz, adolescentul accept\u0103 mai devreme roluri \u015fi valori parentale f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt, neexplor\u00e2nd alternativele sau falsific\u00e2nd o identitate personal\u0103 unic\u0103. Un exemplu tipic poate fi adolescentul care \u00een copil\u0103rie a crezut c\u0103 vrea sau a fost determinat s\u0103 vrea s\u0103 urmeze cariera tat\u0103lui s\u0103u, de exemplu de medic. El poate studia intens chimia \u015fi biologia \u00een liceu, s\u0103 fac\u0103 cursuri suplimentare \u00een colegiu \u015fi apoi s\u0103 descopere \u00een al treilea an de medicin\u0103 (sau chiar la 40 de ani c\u00e2nd cariera sa de chirurg pare goal\u0103) c\u0103 ceea ce a vrut  cu adev\u0103rat s\u0103 fie este poet.<\/p>\n\n\n\n

Unii adolescen\u0163i pot considera c\u0103 rolurile pe care parin\u0163ii \u015fi societatea asteapt\u0103 ca ei s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 sunt de neatins sau sunt neatr\u0103g\u0103toare fiind incapabili s\u0103 g\u0103seasc\u0103 roluri alternative care s\u0103 li se potriveasc\u0103. Adolescen\u0163ii afla\u0163i \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie aleg adesea o identitate negativ\u0103, care este o identitate opus\u0103 celei care se a\u015fteapt\u0103 a fi adoptat\u0103. De exemplu, copilul unui profesor universitar poate renun\u0163a la \u015fcoal\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 dovede\u015fte aptitudini certe pentru munca la nivel de colegiu. Alti adolescen\u0163i experimenteaz\u0103 difuzia de identitate: \u00een mod tipic se dedic\u0103 unor scopuri sau valori – ale p\u0103rin\u0163ilor, prietenilor, societ\u0103\u0163ii – \u015fi sunt adesea apatici \u00een \u00eencercarea de a-\u015fi g\u0103si identitatea. Ace\u015fti tineri au dificult\u0103\u0163i \u00een \u00eent\u00e2lnirea cererilor specifice adolescen\u0163ei, cum ar fi \u00eendeplinirea misiunilor \u015fcolare, a-\u015fi face prieteni \u015fi a se g\u00e2ndi asupra viitorului. \u00cen fine, \u00een loc de a g\u0103si o identitate matur\u0103, unii adolescen\u0163i par s\u0103 declare un moratorium, un fel de pauz\u0103 \u00een care experimenteaz\u0103 identit\u0103\u0163i alternative, f\u0103r\u0103 a se stabili la nici una din ele. \u00cen unele cazuri, o societate poate oferi moratorium-uri formale prin variatele sale institu\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Erikson consider\u0103 c\u0103 prelungirea rezolu\u0163iei finale a crizei de identitate este adesea constructiv\u0103. Oricum, un moratorium poate deveni distructiv dac\u0103 dureaz\u0103 prea mult, astfel \u00eenc\u00e2t persoana ajunge la stadiul s\u0103u de adult  f\u0103r\u0103 a fi dob\u00e2ndit abilitatea de a se dedica \u00een calitate de adult familiei, prietenilor, voca\u0163iei \u015fi ideologiei. Urm\u00e2nd direc\u0163ia lui Erikson, mul\u0163i al\u0163i developmentali\u015fti au g\u0103sit conceptul de ereditate ca folositor \u00een \u00een\u0163elegerea adolescen\u0163ei. \u00centr-adevar, James Marcia a definit cele patru statusuri majore ale identit\u0103\u0163ii (dob\u00e2ndire, devansare, difuziune \u015fi moratorium) \u00een termeni suficient de preci\u015fi \u00een care el sau al\u0163i investigatori pot intervieva un adolescent \u015fi determina statusul s\u0103u de identitate general.<\/p>\n\n\n\n

Multe studii \u00een care s-au comparat statusurile de identitate ale adolescen\u0163ilor cu m\u0103sur\u0103tori ale dezvolt\u0103rii lor cognitive sau psihologice au eviden\u0163iat c\u0103 fiecare status al identit\u0103\u0163ii este reprezentat printr-un num\u0103r de caracteristici distincte. Astfel, statusul dob\u00e2ndirii se caracterizeaz\u0103 printr-o anxietate moderat\u0103, o atitudine iubitoare fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i, respect de sine ridicat, puternic\u0103 identitate etnic\u0103, prejudiciu sc\u0103zut, un stadiu moral postconven\u0163ional, independen\u0163\u0103, stil reflectiv, complexitate cognitiv\u0103 medie, rela\u0163ii de intimitate cu al\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Statusul forcluderii se caracterizeaz\u0103 prin represiunea anxiet\u0103\u0163ii, atitudine iubitoare \u015fi respectuoas\u0103 fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i, respect de sine sc\u0103zut, fiind u\u015for de afectat de c\u0103tre al\u0163ii, identitate etnic\u0103 puternic\u0103, prejudiciu  ridicat, stadiu moral preconven\u0163ional sau conven\u0163ional, dependen\u0163\u0103 ridicat\u0103, impulsivitate, complexitate cognitiv\u0103 sc\u0103zut\u0103 \u015fi rela\u0163ii stereotipe cu al\u0163ii. Statusul difuziei este reprezentat de anxietate moderat\u0103, atitudine de izolare fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i, respect de sine sc\u0103zut, identitate etnic\u0103 medie, prejudiciu mediu, stadiu moral preconven\u0163ional \u015fi conven\u0163ional, dependen\u0163\u0103, impulsivitate, complexitate cognitiv\u0103 ridicat\u0103 care poate duce la confuzie, rela\u021bii stereotipe cu alte persoane sau izolare. Statusul moratorium se caracterizeaz\u0103 prin anxietate ridicat\u0103, atitudine de distan\u0163are, autostim\u0103 ridicat\u0103, identitate etnic\u0103 medie, prejudiciu mediu, stadiu moral postconven\u0163ional, independen\u0163\u0103, stil cognitiv reflectiv, complexitate cognitiv\u0103 medie, rela\u0163ii intime cu al\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Cercetarea, \u00een mare parte longitudinal\u0103, confirm\u0103 faptul c\u0103 mul\u0163i adolescen\u0163i traverseaz\u0103 o perioada de forcludere sau difuzie, apoi un moratorium \u00eenainte de a-\u015fi dob\u00e2ndi \u00een final identitatea (Marcia, 1980). Procesul poate dura zece ani sau mai mult. Nu este nici o \u00eendoial\u0103 asupra faptului c\u0103 u\u015furin\u0163a sau dificultatea \u00een g\u0103sirea identit\u0103\u0163ii sunt foarte mult influen\u0163ate de societate, de familie \u015fi prieteni.<\/p>\n\n\n\n

Erikson a fost unul dintre primii developmentali\u015fti care au atras aten\u0163ia asupra rolului societ\u0103\u0163ii. \u00cen adolescen\u0163\u0103, societ\u0103\u0163ile ofer\u0103 o cale pentru descoperirea unei identit\u0103\u0163i primare \u00een dou\u0103 moduri: oferind valori care au trecut testul timpului \u015fi continu\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 func\u0163ia; oferind structuri sociale sau obiceiuri care u\u015fureaz\u0103 tranzi\u0163ia de la copil\u0103rie la stadiul adult. \u00centr-o cultur\u0103 unde virtual fiecare de\u0163ine acelea\u015fi valori religioase, morale, politice \u015fi sexuale, \u015fi schimbarea social\u0103 este sc\u0103zut\u0103, identitatea este usor de dob\u00e2ndit. Adolescentul accept\u0103 simplu unicele valori \u015fi roluri pe care le cunoa\u015fte. \u00cen astfel de culturi, tranzi\u0163ia la stadiul de adult poate fi rapid\u0103, adesea av\u00e2nd loc printr-o ceremonie cunoscut\u0103 ca “ritualul trecerii”.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen societ\u0103\u0163ile mari, complexe, influen\u0163ele sociale care pot afecta formarea identit\u0103\u0163ii  sunt multe \u015fi variate \u015fi adesea \u00een schimbare. Ca rezultat, a ajunge la o identitate \u00een timpurile moderne este o problem\u0103 dificil\u0103, \u00een special \u00een perioadele de schimbare social\u0103 rapid\u0103. Erikson vorbe\u015fte despre un “sens al \u00eencrederii” (“basic trust”) ca o condi\u0163ie fundamental\u0103 a vitalit\u0103\u0163ii mentale \u015fi care reprezint\u0103 o atitudine p\u0103trunz\u0103toare asupra sinelui \u015fi lumii, care deriv\u0103 din experien\u0163ele care au loc \u00een primii ani de via\u0163\u0103. Prin “\u00eencredere” el \u00een\u0163elege \u00eencrederea acordat\u0103 altora \u015fi propria capacitate de \u00eencredere.<\/p>\n\n\n\n

La adul\u0163i, este exprimat uneori un sens al “ne\u00eencrederii” (“basic mistrust”) printr-o sever\u0103 \u00eenstr\u0103inare care caracterizeaz\u0103 indivizii care se retrag \u00een ei insisi atunci c\u00e2nd ceva nu merge bine sau cu ceilal\u0163i. \u00cen adolescen\u0163\u0103 apare asa numita criz\u0103 a adolescen\u0163ei, manifestat\u0103 prin tr\u0103s\u0103turi specifice care diferen\u0163iaz\u0103 acest stadiu de celelalte. Adolescentul se confeseaz\u0103 cu pl\u0103cere p\u0103rin\u0163ilor \u00een ceea ce prive\u015fte flirturile sale, urm\u00e2nd ca din momentul \u00eenceperii vie\u0163ii sexuale s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de ace\u015ftia, implic\u00e2ndu-se mai puternic \u00een via\u0163a de rela\u0163ie cu sexul opus.<\/p>\n\n\n\n

Un rol deosebit \u00een adolescen\u0163\u0103, \u00een privin\u0163a socializ\u0103rii, \u00eel are grupul de prieteni (peers group), adolescentul orient\u00e2ndu-se la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u00een special spre cei de o seam\u0103 cu el. Acum se manifest\u0103 foarte mult anticonformismul, dorin\u0163a de a fi diferit de ceilal\u0163i, de a impune ceva nou, fapt izvor\u00e2t din convingerea c\u0103 menirea sa este de a crea ceva nou. Grupurile formate se consolideaz\u0103 pe baza preocup\u0103rilor, \u00eenclina\u0163iilor, dorin\u0163elor \u015fi aspira\u0163iilor comune. Tot acum, adolescentul experimenteaz\u0103 diferite comportamente, pentru a identifica care dintre tr\u0103s\u0103turile de personalitate sunt acceptate \u015fi aprobate de grup. Aceast\u0103 experimentare poate fi tr\u0103it\u0103 \u00eentr-un mod mul\u0163umitor sau \u00eentr-unul jenant \u015fi dureros.<\/p>\n\n\n\n

Anticonformismul sustinut \u015fi eviden\u0163iat cu orice pre\u0163 se transform\u0103 \u00eentr-un conformism absolut la nivelul grupului. To\u0163i tinerii sunt la fel, spun p\u0103rin\u0163ii. Tot acum apare \u015fi se dezvolt\u0103 pregnant constiin\u0163a apartenen\u0163ei la genera\u0163ie.Adolescentul dob\u00e2nde\u015fte identitatea \u00een rela\u0163ie cu mediul socio- cultural din care face parte. Astfel, dac\u0103 societatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte este uniform\u0103, pentru el este mai u\u015for s\u0103-\u015fi formeze identitatea ader\u00e2nd la normele \u015fi concep\u0163iile generale. \u00centr-o societate modern\u0103, \u00eens\u0103, este mai dificil de realizat acest lucru.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, adolescentul poate experimenta diferite identit\u0103\u0163i p\u00e2n\u0103 la fixarea la cea potrivit\u0103 sie\u015fi, travers\u00e2nd astfel un moratorium, sau poate s\u0103-\u015fi formeze chiar o identitate negativ\u0103, ca r\u0103spuns la presiunile pe care le resimte. Din acest motiv, socializarea la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, concretizat\u0103 \u00een rela\u0163iile pe care adolescentul le stabile\u015fte, \u00eempreun\u0103 cu modelele pe care le ofer\u0103 acestea, constituie un pivot important al form\u0103rii identit\u0103\u0163ii proprii a t\u00e2n\u0103rului.<\/p>\n\n\n\n

Conceptele morale sunt \u00eenc\u0103rcate de atitudini complexe \u015fi se organizeaz\u0103 prin influen\u0163\u0103 – sunt conduite de influen\u0163\u0103. Adolescentul implic\u0103 \u00een formarea concep\u0163iei despre lume \u015fi via\u0163\u0103 structura operativ\u0103 a personalit\u0103\u0163ii, la r\u00e2ndul ei intersectat\u0103 cu \u00eentreaga experien\u0163\u0103 conceptual\u0103. Concuren\u0163a universului familial \u015fi \u015fcolar, fiecare cu problemele sale, cu universul mare al dependen\u0163elor, contribuie la accentul special ce se pune dup\u0103 14 – 15 ani pe construirea concep\u0163iei despre lume \u015fi via\u0163\u0103, din exprimarea dimensiunilor faptice \u015fi nu dezirative ale acesteia. Dac\u0103 nu ar exista aceast\u0103 tensiune \u015fi direc\u0163ie a spa\u0163iului de via\u0163\u0103, nu ar avea nici o tensiune \u015fi nici o dimensiune ideea de participare con\u015ftient\u0103, deliberat\u0103, acceptat\u0103, la via\u0163a social\u0103. Aceasta este perioada \u00een care idealul de sine \u015fi idealul de societate se omologheaz\u0103 \u015fi creeaz\u0103 condi\u0163ia maturiz\u0103rii psihice. T\u00e2n\u0103rul este preg\u0103tit psihic \u015fi se preg\u0103te\u015fte moral \u015fi aptitudinal, \u00eel atrag cuno\u015ftin\u0163ele pentru confrunt\u0103ri sociale complexe, pentru a se exprima ca atare.<\/p>\n\n\n\n

Familia este cadrul \u00een care are loc modelarea personalit\u0103\u0163ii copilului, trecerea de la un comportament normativ (reglat din exterior), la un comportament normal (bazat pe autoreglare \u015fi autonomie moral\u0103). Familia este un reper permanent \u015fi fundamental \u00een condi\u0163ia indivizilor, \u00een manifestarea unor atitudini \u015fi comportamente civice \u015fi morale, ea fiind unitatea de baz\u0103 a societ\u0103\u0163ii, care asigur\u0103 transmiterea obiceiurilor, atitudinilor, valorilor de la p\u0103rin\u0163i, orient\u00e2nd copiii din punct de vedere moral (\u015fi nu numai).<\/p>\n\n\n\n

O serie de studii atest\u0103 faptul c\u0103 copilul \u00eendep\u0103rtat de familie \u00eencearc\u0103 un sentiment profund de frustrare afectiv\u0103, se simte respins, neglijat, fapt ce va influen\u0163a direct formarea \u015fi dezvoltarea conduitelor sale ulterioare. Prin urmare, familia asigur\u0103 pe de o parte siguran\u0163a afectiv\u0103, iar pe de alt\u0103 parte educa\u0163ia primar\u0103. De\u015fi g\u00e2ndirea moral\u0103 \u00eencepe s\u0103 se formeze \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, ea se consolideaz\u0103 \u015fi se manifest\u0103 pe deplin \u00eencep\u00e2nd cu perioada marii adolescen\u0163e (14 – 18, 20 ani), c\u00e2nd se realizeaz\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte dezvoltarea intelectual\u0103 o ampl\u0103 conceptualizare, iar adolescentul este atras de sesizarea atributelor esen\u0163iale ale conceptelor, de cerin\u0163ele de sistematizare \u015fi schematizare.<\/p>\n\n\n\n

Se vorbe\u015fte de aceea chiar de o tendin\u0163\u0103 de filozofare, ce se accentueaz\u0103 la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103. \u00cen perioada adolescen\u0163ei prelungite (dup\u0103 20 ani), de\u015fi aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 evident\u0103, are loc o cre\u015ftere a reversibilit\u0103\u0163ii de control \u015fi \u00eent\u0103rirea bazei de informa\u0163ie privind validitatea conceptelor. A treia insu\u015fire care se modific\u0103 \u00een mod evident odat\u0103 cu v\u00e2rsta este statutul conceptelor. Aceasta este una dintre \u00eensu\u015firile cele mai importante, deoarece se refer\u0103 la claritatea, exactitatea \u015fi stabilitatea de folosire a conceptului \u00een acte de g\u00e2ndire.<\/p>\n\n\n\n

Statutul conceptului se refer\u0103 la pozi\u0163ia lui \u00een cadrul domeniului \u015ftiin\u0163ific din care face parte, \u00een structura \u015ftiin\u0163ei ajuns\u0103 la un anumit nivel de dezvoltare. Aceast\u0103 foarte mare disponibilitate a informa\u0163iei stocate \u00een memorie, ce se realizeaz\u0103 de la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, permite creearea unui nivel de control logic \u015fi o coeren\u0163\u0103 a \u00eentregului plan al g\u00e2ndirii. Adolescentul devine con\u015ftient c\u0103 exist\u0103 o coeren\u0163\u0103 a evolu\u0163iei vie\u0163ii sociale \u015fi este interesat tot mai profund de aceasta. Adolescen\u0163a se caracterizeaz\u0103 prin trecerea spre maturizarea \u015fi integrarea \u00een societatea adult\u0103, cu solicit\u0103rile ei sociale, politice, familiale, profesionale, etc. Tipul de rela\u0163ii \u00eentre\u0163inute de adolescent se va complica progresiv, c\u0103ci acesta se integreaz\u0103 tot mai mult \u00een genera\u0163ia sa – prin exprimarea identit\u0103\u0163ii proprii \u015fi prin exprimarea identit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de adul\u0163i. Se produce o intens\u0103 socializare a aspira\u0163iilor, aspectelor voca\u0163ionale, care implic\u0103 un anume nivel de dezvoltare atins de judecata moral\u0103. Prin urmare, la adolescen\u0163\u0103, inteligen\u0163a atinge nivelul unei bune dezvolt\u0103ri a aparaturii logico-formale Adolescentul este atent \u015fi critic \u015fi analizeaz\u0103 lumea valorilor \u015fi raportarea lor la evenimentele vie\u0163ii de fiecare zi. Din nou, c\u0103 \u00een perioada pre\u015fcolar\u0103, adolescentul \u00ee\u015fi pune probleme morale complexe, se centreaz\u0103 pe conflictul dintre dependen\u0163a \u015fi cerin\u0163ele independen\u0163ei, este impregnat de absorb\u0163ia realizat\u0103 \u00een mediul de cultur\u0103 al sociotipului de provenien\u0163\u0103 al t\u00e2n\u0103rului. Nu trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 uit\u0103m c\u0103 \u00een totalitatea vie\u0163ii sociale exist\u0103 confluente \u015fi ipostaze morale de felurite niveluri, fapt ce contureaz\u0103 modele variate de independen\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anii 1940, Erikson a devenit preocupat de problema identit\u0103\u0163ii, de \u00eencercarea individului de a se defini pe sine ca o persoan\u0103 unic\u0103. Pentru Erikson, c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii reprezint\u0103 o trebuin\u0163\u0103 uman\u0103 de baz\u0103, devenind, \u00een societatea moderna, la fel de important\u0103 ca \u015fi trebuin\u0163ele de alimenta\u0163ie, securitate \u015fi satisfacere sexual\u0103. \u00cen ultimele patru decade, Erikson… Continue reading Identitatea \u00een adolescen\u021b\u0103<\/strong><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/275"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=275"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/275\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":276,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/275\/revisions\/276"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=275"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=275"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=275"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}