{"id":273,"date":"2022-04-06T07:14:00","date_gmt":"2022-04-06T07:14:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=273"},"modified":"2022-05-09T07:15:48","modified_gmt":"2022-05-09T07:15:48","slug":"dezvoltarea-psihologica-in-adolescenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/04\/06\/dezvoltarea-psihologica-in-adolescenta\/","title":{"rendered":"Dezvoltarea psihologic\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103<\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

Cele mai multe contribu\u0163ii asupra dezvolt\u0103rii cognitive din cursul adolescen\u0163ei le-au adus grupul si centrul de cercet\u0103ri conduse de Jean Piaget \u00eentre 1955 \u015fi 1969. Piaget ar\u0103ta ca \u00een adolescen\u0163\u0103 se finiseaz\u0103 \u015fi se realizeaz\u0103 la nivel \u00eenalt toate caracteristicile g\u00e2ndirii formale, observ\u00e2ndu-se o larg\u0103 posibilitate de combinatoric\u0103 mental\u0103 cu toate tipurile de con\u0163inut \u015fi consolidarea unor scheme de g\u00e2ndire care permit \u00een\u0163elegerea \u015fi utilizarea rela\u0163iilor complexe. Totodat\u0103 se consolideaz\u0103 spiritul experimentului mental.<\/p>\n\n\n\n

   \u00cen 1975, Neimark ajunsese la concluzia ca faptul ca \u00een adolescen\u0163\u0103 se ating ni\u015fte performan\u0163e ale g\u00e2ndirii (nivelul opera\u0163iilor formale) pare s\u0103 nu fie at\u00e2t de general c\u00e2t s-a crezut ini\u0163ial. Se poate ca acest stadiu s\u0103 nu fie prezent nici la to\u0163i adolescen\u0163ii, nici la to\u0163i adul\u0163ii. Aceste concluzii s-au sprijinit pe cercet\u0103rile lui Towler \u015fi Wheatley \u00een 1962 pe adolescen\u0163i. Ace\u015ftia au constatat c\u0103 nu la to\u0163i adolescen\u0163ii se \u00eent\u00e2lnesc performan\u0163ele g\u00e2ndirii formale. Kuhn \u015fi Adams au f\u0103cut \u00een 1974 cercet\u0103ri pe adolescen\u0163i, constat\u00e2nd ca \u00een raport cu anumite probleme, adolescen\u0163ii pot demonstra toate caracteristicile g\u00e2ndirii formale, dar \u00een alte tipuri de probleme pot avea dificult\u0103\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

   \u00cen 1972, cercet\u0103rile pe adul\u0163i ale lui Papalia \u015fi ale lui Tomlison- Keasey, i-au determinat pe ace\u015ftia s\u0103-\u015fi pun\u0103 2 probleme: ori ace\u015fti adul\u0163i n-au atins caracteristicile depline ale g\u00e2ndirii formale c\u00e2nd au fost adolescen\u0163i, ori le-au pierdut \u00eentre timp.           \u00cen 1974, Loberge \u015fi Flexer, \u00een urma unor cercet\u0103ri pe adul\u0163i, constat\u0103 c\u0103 ace\u015ftia demonstreaz\u0103 bune calit\u0103\u0163i de g\u00e2ndire \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o serie de probleme, dar au dificult\u0103\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte logica propozi\u0163iilor.                 Alte cercet\u0103ri au fost \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptul dac\u0103 e influen\u0163at\u0103 g\u00e2ndirea uman\u0103 (\u015fi a adolescen\u0163ilor) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu apartenen\u0163a la sex. Au fost autori care au ob\u0163inut diferen\u0163e \u015fi autori care nu au constatat diferen\u0163e, fapt care a dus la un rezultat incert.<\/p>\n\n\n\n

   Au fost \u00eentreprinse cercet\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rela\u0163ia dintre tipul de cultur\u0103 \u015fi conservarea \u015fi stimularea g\u00e2ndirii formale. Douglas \u015fi Wang (1972) \u015fi-au propus s\u0103 fac\u0103 cercet\u0103ri pe adolescen\u0163i din Statele Unite \u015fi Hong Kong. Ei au constatat diferen\u0163e \u00een defavoarea celor din urm\u0103 interpretate ca fiind legate de specificul cultural.<\/p>\n\n\n\n

   Neimark a ar\u0103tat c\u0103 dincolo de adolescen\u0163a, specificul profesiei poate sau nu s\u0103 conserve caracteristicile g\u00e2ndirii formale. Unele profesii amplific\u0103 aceste caracteristici, alte persoane pot pierde caracteristicile g\u00e2ndirii formale din adolescen\u0163\u0103. G\u00e2ndirea formal\u0103 se poate manifesta limitat, av\u00e2nd \u00een vedere cercet\u0103rile lui Tomlison- Keasey care a constatat la adolescen\u0163i \u015fi adul\u0163i faptul c\u0103 dac\u0103 se exerseaz\u0103 rezolvarea unui anumit tip de probleme \u015fi se ob\u0163in performan\u0163e \u00eenalte operatorii, acestea nu se transfer\u0103 cu usurin\u0163\u0103 la noi con\u0163inuturi problematice.<\/p>\n\n\n\n

   Elkind consider\u0103 ca egocentrismul adolescen\u021bin este opus \u00eentr-un fel unei concluzii a lui Piaget. Acest egocentrism caracteristic g\u00e2ndirii adolescentului const\u0103 \u00eentr-o deosebit\u0103 \u00eencredere a acestuia \u00een g\u00e2ndire \u015fi ra\u0163ionalitatea g\u00e2ndirii, fiind \u00eenclinat s\u0103 dea cea mai mare credibilitate g\u00e2ndirii \u015fi s\u0103 vad\u0103 realul ca pe o variant\u0103 a posibilului. \u00cen adolescen\u0163\u0103 se realizeaz\u0103 o decentrare datorit\u0103 interac\u0163iunii adolescentului cu grupul \u015fi s-ar produce acea cre\u015ftere a obiectivit\u0103\u0163ii felului de a privi \u015fi \u00een\u0163elege lumea \u015fi pe sine.<\/p>\n\n\n\n

   Neopiagetienii au ad\u0103ugat un al cincilea stadiu al dezvolt\u0103rii mentale umane. Riegel \u015fi Arlin ar\u0103tau \u00een 1976 c\u0103 stadiul al cincilea ar consta \u00een capacit\u0103\u0163ile mentale deosebite \u015fi nu este atins dec\u00e2t de oamenii care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i intelectuale de v\u00e2rf. Aceste calit\u0103\u0163i de v\u00e2rf ale inteligen\u0163ei umane se exprim\u0103 \u00een opera\u0163ii dialectice \u015fi posibilitatea nu doar de a rezolva probleme, ci \u015fi de a descoperi probleme. Num\u0103rul cercet\u0103torilor de aceast\u0103 natur\u0103, care tind s\u0103 reia cercet\u0103rile piagetiene \u015fi s\u0103 le rela\u0163ioneze cu al\u0163i factori a crescut \u00een ultimul timp.<\/p>\n\n\n\n

Planul psihic suport\u0103 la v\u00e2rsta adolescen\u0163ei prefaceri profunde. Este vorba de acele transform\u0103ri care vor conduce treptat la cristalizarea \u015fi stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului. De\u015fi traseele pe care evolueaz\u0103 acest proces sunt sinuoase, complicate, pres\u0103rate cu numeroase bariere \u015fi dificult\u0103\u0163i, de\u015fi procesul ca atare poate fi mai calm sau mai n\u0103valnic, cu devans\u0103ri spectaculoase, dar \u015fi cu \u00eent\u00e2rzieri descurajante, la sf\u00e2r\u015fitul acestui proces ne vom afla \u00een fa\u0163a prezen\u0163ei unor structuri psihice bine \u00eenchegate \u015fi cu un grad mare de mobilitate. Acum au loc dramaticele confrunt\u0103ri dintre comportamentele \u00eempreunate de atitudinile copilare\u015fti \u015fi cele solicitate de noile cadre sociale \u00een care ac\u0163ioneaz\u0103 adolescentul \u015fi c\u0103rora el trebuie s\u0103 le fac\u0103 fa\u0163\u0103, dintre aspira\u0163iile sale mare\u0163e \u015fi posibilit\u0103\u0163ile \u00eenc\u0103 limitate de care dispune pentru traducerea lor \u00een fapt, din ceea ce dore\u015fte societatea de la el \u015fi ceea ce d\u0103 el sau poate s\u0103 dea, dintre ceea ce cere el de la via\u0163\u0103 \u015fi ceea ce \u00eei poate oferi via\u0163a.<\/p>\n\n\n\n

Totodat\u0103, prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile \u015fi trebuin\u0163ele pe care el le resimte, at\u00e2t de nevoile ap\u0103rute \u00eenc\u0103 \u00een pubertate, dar convertite acum sub alte forme, c\u00e2t \u015fi de noile nevoi ap\u0103rute la acest nivel al dezvolt\u0103rii. Nevoia de a \u015fti a scolarului mic, convertit\u0103 \u00een nevoia de crea\u0163ie a puberului, devine \u015fi mai acut\u0103 la adolescent, lu\u00e2nd forma crea\u0163iei cu valoare social\u0103, nu doar subiectiv\u0103. Nevoia de a fi afectuos se amplific\u0103, lu\u00e2nd la \u00eenceput forma unui nou egocentrism afectiv, pentru ca pe parcurs, acesta s\u0103 lase locul unei reciprocit\u0103\u0163i afective; are loc o senzualizare a individului, reapare agita\u0163ia instinctual\u0103, se instituie nevoia de a i se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi sentimentele. Nevoia de grupare se sparge, se destram\u0103 pentru a l\u0103sa loc nevoii de prietenii efective, nevoia unui cerc intim de prieteni. Rela\u0163iile dintre sexe sunt foarte str\u00e2nse, mai mult platonice, romantice, cu mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de reverie \u015fi fantezie; au loc furtuni afective, ruperi spectaculoase \u015fi dramatice de prietenie. Nevoia de distrac\u0163ie a puberului se continu\u0103 \u015fi \u00een adolescen\u0163\u0103, dar distrac\u0163iile se intelectualizeaz\u0103, sunt trecute prin filtrul personalit\u0103\u0163ii; alegerea distrac\u0163iilor este electiv\u0103 \u00een func\u0163ie de propriile preferin\u0163e. Aspectele de ordin cultural, estetic trec pe prim plan. Nevoia de independen\u0163\u0103 \u015fi autodeterminare a puberului se converte\u015fte \u00een nevoia de des\u0103v\u00e2r\u015fire, autodep\u0103\u015fire, autoeducare a adolescentului care dispune \u00eentr-o mai mare m\u0103sura de \u015fine. Nevoia de imita\u0163ie a \u015fcolarului mic convertit\u0103 \u00een nevoia de a fi personal, a puberului, suport\u0103 noi metamorfoz\u0103ri \u00een adolescen\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceput, dorin\u0163a adolescentului de a fi unic se exacerbeaz\u0103 mult lu\u00e2nd forma nevoii de singularizare, de izolare, t\u00e2n\u0103rul fiind preocupat \u015fi absorbit aproape \u00een exclusivitate de propria persoan\u0103, pentru ca spre sf\u00e2r\u015fitul adolescen\u0163ei s\u0103 ia forma nevoii de a se manifesta ca personalitate, ca subiect al unei activit\u0103\u0163i socialmente recunoscut\u0103 \u015fi util\u0103, valoroas\u0103. Nevoia de a fi personalitate se manifest\u0103 adeseori prin tendin\u0163a expres\u0103 a adolescentului spre originalitate, cele dou\u0103 forme ale sale: crea\u0163ia, producerea a ceva nou, original, \u015fi excentricitatea. Din dorin\u0163a de a ie\u015fi din comun, de a fi ca nimeni altul, adolescentul \u00ee\u015fi \u00eentrece prietenii \u00een comportamente sociale \u015fi deviante.<\/p>\n\n\n\n

Impulsionat de aceste nevoi, adolescentul \u00ee\u015fi elaboreaz\u0103 instrumentarul psihic necesar satisfacerii lor. Astfel, nevoia de cunoa\u015ftere \u015fi de crea\u0163ie poate fi satisf\u0103cut\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 \u00een aceast\u0103 etap\u0103 inteligen\u0163a general\u0103 a copilului se apropie de \u00eencheiere. Se consolideaz\u0103 structurile g\u00e2ndirii logico-formale, capacitatea de interpretare \u015fi evaluare, de planificare, de anticipare, de predic\u0163ii, spiritul critic \u015fi autocritic. Gustul excesiv pentru ra\u0163ionament, accesul la no\u0163iunea de lege, reactivarea curiozit\u0103\u0163ii orientat\u0103 spre explicarea ra\u0163ional\u0103, cauzal\u0103 a fenomenelor \u015fi rela\u0163iilor dintre ele, vor conduce spre abordarea mai ampl\u0103, filozofic\u0103 a realit\u0103\u0163ii, la apari\u0163ia atitudinilor critice fa\u0163\u0103 de valori. Ca urmare, se dezvolt\u0103 caracterul de sistem al g\u00e2ndirii, dar \u015fi unele instrumente ale activit\u0103\u0163ii intelectuale (capacitatea de argumentare \u015fi contraargumentare, de demonstrare, de elaborare a unor ipoteze etc.).<\/p>\n\n\n\n

La aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 se dezvolt\u0103 mult debitul verbal, fluen\u0163a verbal\u0103, flexibilitatea verbal\u0103. Se adopt\u0103 un mod propriu de isc\u0103litur\u0103, se elaboreaz\u0103 algoritmi \u015fi stereotipii verbale ce servesc \u00een solu\u0163ionarea diferitelor situa\u0163ii (ca introduceri \u00eentr-o conversa\u0163ie, ca modalit\u0103\u0163i de \u00eencheiere a convorbirilor etc.). Con\u015ftientiz\u00e2nd valoarea de influen\u0163are a cuv\u00e2ntului, vorbirea devine mai nuan\u0163at\u0103, plastic\u0103, se desfa\u015foar\u0103 \u00een func\u0163ie de particularit\u0103\u0163ile situa\u0163iilor (oficiale sau intime).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cele mai multe contribu\u0163ii asupra dezvolt\u0103rii cognitive din cursul adolescen\u0163ei le-au adus grupul si centrul de cercet\u0103ri conduse de Jean Piaget \u00eentre 1955 \u015fi 1969. Piaget ar\u0103ta ca \u00een adolescen\u0163\u0103 se finiseaz\u0103 \u015fi se realizeaz\u0103 la nivel \u00eenalt toate caracteristicile g\u00e2ndirii formale, observ\u00e2ndu-se o larg\u0103 posibilitate de combinatoric\u0103 mental\u0103 cu toate tipurile de con\u0163inut \u015fi… Continue reading Dezvoltarea psihologic\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103<\/strong><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/273"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=273"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/273\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":274,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/273\/revisions\/274"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=273"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=273"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=273"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}