{"id":262,"date":"2022-03-30T11:12:00","date_gmt":"2022-03-30T11:12:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=262"},"modified":"2022-04-20T11:14:02","modified_gmt":"2022-04-20T11:14:02","slug":"familia-ca-sistem-in-dezvoltarea-psiho-sociala-a-individului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/03\/30\/familia-ca-sistem-in-dezvoltarea-psiho-sociala-a-individului\/","title":{"rendered":"<strong>Familia Ca Sistem \u00cen Dezvoltarea Psiho- Social\u0103&nbsp; A&nbsp; Individului<\/strong>"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>&#8211;<\/strong><strong> <\/strong><em><strong>Importan\u0163a familiei \u00een dezvoltarea copilului <\/strong><\/em><strong>&#8211;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>La baza dezvolt\u0103rii umane stau nevoile umane. De modul \u00een care sunt satisfacute aceste nevoi depinde dezvoltarea copilului \u015fi a individului uman. Bruce Perry (2002), unul dintre cei mai cunoscu\u0163i cercet\u0103tori americani care au studiat efectele traumei din copil\u0103rie, formuleaz\u0103 nevoile umane pentru o dezvoltare s\u0103n\u0103toas\u0103 astfel:<\/strong><strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul><li><strong>nevoia de continuitate<\/strong><strong> \u2013 s\u0103 nu apar\u0103 rupturi \u00een viat\u0103, cum ar fi: separ\u0103ri, moartea unei persoane semnificative pentru copil, distrugerea brusc\u0103 a ambientului, etc;<\/strong><\/li><li><strong>nevoia de predictibilitate<\/strong><strong> \u2013 s\u0103 existe un orar de viat\u0103 al familiei, al copilului \u00een familie \u015fi o previzibilitate a ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een viitorul imediat, dar \u015fi planuri de viat\u0103 pentru viitorul mai \u00eendep\u0103rtat;<\/strong><\/li><li><strong>nevoia de dragoste<\/strong><strong>.<\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Stroufe, Egeland, Carlson si Collins (2005) au formulat o serie de principii privind dezvoltarea uman\u0103:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><strong>nimic nu e mai important pentru dezvoltarea copilului ca ingrijirile primite, mai ales cele din primii ani de viat\u0103;<\/strong><ol><li><strong>individul se afl\u0103 tot timpul sub impactul \u00eentregii istorii a experien\u0163elor cumulate \u015fi, chiar dup\u0103 perioade de schimb\u0103ri majore din viata lui, experien\u0163a timpurie nu e \u015ftears\u0103 niciodat\u0103;<\/strong><\/li><\/ol><ol><li><strong>unele caracteristici personale sau diferite forme de psihopatologie sunt construc\u0163ii ale dezvolt\u0103rii, \u015fi nu caracteristici inn\u0103scute;<\/strong><strong><\/strong><\/li><\/ol><ol><li><strong>regula dezvolt\u0103rii coerente a individului este c\u0103 schimbarea \u015fi continuitatea sunt permanente;<\/strong><\/li><\/ol><ol><li><strong>individul poate fi \u00eenteles doar \u00een cadrul unui model al tranzac\u0163iilor continue \u00eentre persoana aflat\u0103 \u00een dezvoltare \u015fi sprijinul \u015fi provoc\u0103rile c\u0103rora trebuie sa le fac\u0103 fa\u0163\u0103.<\/strong><\/li><\/ol><\/li><\/ol>\n\n\n\n<p><strong>C\u00e2nd nevoile copilului sunt prompt \u015fi corect citite de mam\u0103 \u015fi r\u0103spunsul este imediat, copilul cu un bun poten\u0163ial ereditar va avea o dezvoltare optim\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Neurobiologia ne demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 nesatisfacerea acestor nevoi creeaz\u0103 o suferin\u0163\u0103 cu consecin\u0163e drastice asupra dezvolt\u0103rii creierului copilului.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Pe masur\u0103 ce societ\u0103\u0163ile omene\u015fti au cunoscut nevoile fiin\u0163ei umane ce \u00eei condi\u0163ioneaz\u0103 dezvoltarea s\u0103n\u0103toas\u0103, au fost create legi care s\u0103 promoveze \u015fi s\u0103 apere satisfacerea acestor nevoi. Drepturile copilului, stipulate \u00een Declara\u0163ia ONU din 1989, nu reprezint\u0103 dec\u00e2t tot at\u00e2tea nevoi ale copilului, care \u00eei condi\u0163ioneaz\u0103 dezvoltarea.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Din punct de vedere emo\u0163ional, putem vorbi de patru mari categorii de nevoi:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><strong>nevoia de dragoste \u015fi securitate;<\/strong><\/li><li><strong>nevoia de experien\u0163e noi, de stimulare;<\/strong><strong><\/strong><\/li><li><strong>nevoia de a fi laudat \u015fi recunoscut ca fiind capabil;<\/strong><\/li><li><strong>nevoia de responsabilit\u0103\u0163i.<\/strong><\/li><\/ol>\n\n\n\n<p><strong>Importan\u0163a lor se schimb\u0103 \u00een cursul dezvolt\u0103rii, \u00een diferitele momente ale evolu\u0163iei copilului.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Dragostea aducatoare de securitate<\/strong><strong> : este cea mai important\u0103 nevoie la v\u00e2rst\u0103 mic\u0103, oferind baza viitoarelor rela\u0163ii sociale, \u00een familie, cu parin\u0163ii \u015fi fra\u0163ii, cu colegii, cu propria familie mai t\u00e2rziu. Ea este o condi\u0163ie pentru dezvoltarea unei personalit\u0103\u0163i s\u0103n\u0103toase; abilitatea de a reac\u0163iona \u015fi de a r\u0103spunde la dragoste \u015fi, mai t\u00e2rziu, de a deveni un p\u0103rinte iubitor depinde de m\u0103sura \u015fi felul \u00een care aceast\u0103 nevoie a fost satisfacut\u0103 \u00een copil\u0103rie. E o nevoie permanent\u0103 a fiin\u0163ei umane, dar este primordial\u0103 pentru intrarea copilului \u00een lume, pentru umanizarea lui. Dragostea \u00eel leag\u0103 pe copil de mam\u0103, tat\u0103, familie, \u00eel face loial p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i \u015fi celor pe care \u00eei iube\u015fte.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Satisfacerea acestei nevoi \u00eei ofer\u0103 securitate copilului \u00een s\u00e2nul familiei, sentimentul siguran\u0163ei \u015fi al \u00eencrederii \u00een ceilal\u0163i, iar mai t\u00e2rziu al \u00eencrederii \u00een sine. Iubit de cei din jurul sau, copilul \u00eenvat\u0103 c\u0103 este demn de a fi iubit, c\u0103 e valoros, pre\u0163ios. El \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 se iubeasc\u0103 pe sine, s\u0103 se respecte, s\u0103 se considere de pre\u0163. Sinele lui se diferen\u0163iaz\u0103 de ceilal\u0163i, sprijinit de dragostea lor, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de dragoste \u015fi pre\u0163uire reciproc\u0103. Ata\u015famentul (leg\u0103tura afectiv\u0103 a copilului cu cel care \u00eel ingrije\u015fte) fa\u0163\u0103 de mam\u0103, de cel ce \u00eel ingrije\u015fte \u00eel face pe copil, \u00een acela\u015fi timp, puternic \u2013 dac\u0103 are parin\u0163i buni, ce \u00eel respect\u0103 \u015fi \u00eel in\u0163eleg \u2013 \u015fi slab, vulnerabil, \u00een cazul c\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii nu \u015ftiu s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor sale prin func\u0163iile parentale pe care le \u00eendeplinesc.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Nevoia de noi experien\u0163e<\/strong><strong>: satisfacerea ei este important\u0103 pentru dezvoltarea intelectual\u0103 a copilului. A\u015fa cum hrana este important\u0103 pentru cre\u015fterea fizic\u0103, experien\u0163ele sunt esen\u0163iale pentru dezvoltarea cognitiv\u0103. <\/strong><strong>Jocul \u015fi dezvoltarea limbajului sunt cele mai importante \u00een acest sens. Prin ele, copilul exploreaz\u0103 lumea \u015fi inva\u0163\u0103 s\u0103 colaboreze cu ea.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Nevoia de recunoa\u015ftere a capacit\u0103\u0163ilor \u015fi nevoia de a fi apreciat<\/strong><strong>: dac\u0103 mai t\u00e2rziu o ac\u0163iune bine f\u0103cut\u0103 con\u0163ine \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi r\u0103splata, la \u00eenceput, pentru a deveni \u00eencrez\u0103tor \u00een posibilit\u0103\u0163ile lui, copilul are nevoie de \u00eencurajare \u015fi r\u0103splat\u0103. Chiar \u015fi adultul r\u0103m\u00e2ne sensibil la premii \u015fi recunoa\u015fteri ale meritelor sale. <\/strong><strong>Aceste ,,r\u0103spl\u0103\u0163i\u201d oferite de adul\u0163i copiilor sunt necesare pentru a dep\u0103\u015fi dificult\u0103\u0163ile \u015fi conflictele inerente dezvolt\u0103rii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Incuraj\u0103rile \u015fi cererile rezonabile sunt importante. Nivelul optim de dificultate a sarcinii este stabilit, atunci c\u00e2nd succesul e posibil, prin capacit\u0103\u0163ile copilului, cu un efort rezonabil, \u00een acord cu aceste capacit\u0103\u0163i; ele depind de starea de moment \u015fi de etapa de dezvoltare a copilului. Educatorii ofer\u0103 recompense negative, sanc\u0163iuni \u015fi de aici pot ap\u0103rea o atitudine de respingere din partea copilului fa\u0163\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are, fa\u0163\u0103 de institu\u0163ia \u015fcolii, o stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103 cauzat\u0103 de sanc\u0163iuni, o atitudine de respingere fa\u0163\u0103 de efort. Toate aceste neajunsuri pe care nu le dorim, dar le \u00eent\u00e2lnim frecvent \u00een r\u00e2ndul copiilor, sunt pricinuite de nerecunoa\u015fterea calit\u0103\u0163ilor lor \u015fi de nerecompensarea lor de c\u0103tre cei din jur.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>\u00cen studiul longitudinal realizat de Alain Stroufe, al doilea factor de risc major pentru dezvoltarea s\u0103n\u0103toas\u0103 a copilului, dup\u0103 ata\u015famentul insecurizant, este abandonarea \u015fcolii. Copiii au cu to\u0163ii un poten\u0163ial de \u00eenv\u0103\u0163are pe care \u015fcoala poate s\u0103-l stimuleze, recunosc\u00e2nd \u015fi r\u0103spl\u0103tind eforturile f\u0103cute de copil, ori s\u0103 \u00eel transforme \u00een indisponibilitate de \u00eenv\u0103\u0163are, prin sanc\u0163ionarea gre\u015felilor \u015fi omiterea reu\u015fitelor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Nevoia de responsabilit\u0103\u0163i<\/strong><strong>: cre\u015fterea independen\u0163ei copilului. Mai \u00eent\u00e2i, \u00een jurul v\u0103rstei de 3 ani, copilul invat\u0103 s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 singur (m\u0103n\u00e2nc\u0103, se spal\u0103, se imbraca). Responsabilit\u0103\u0163ile cresc pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103, fiind importante pentru c\u0103 dau sentimentul de libertate \u00een timpul desf\u0103\u015fur\u0103rii propriilor ac\u0163iuni. Dac\u0103 la v\u00e2rsta la care copilul solicit\u0103 responsabilit\u0103\u0163i, aceast\u0103 nevoie nu este valorizat\u0103 de p\u0103rin\u0163i, mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii au a\u015ftept\u0103ri fat\u0103 de t\u00e2n\u0103r, el nu va \u015fti \u015fi nu va avea ini\u0163iativ\u0103 sau capacitatea de a-\u015fi asuma anumite responsabilit\u0103\u0163i, dezamagindu-i pe ace\u015ftia. <\/strong><strong>Dac\u0103 stadiile care cer responsabilit\u0103\u0163i sunt bine valorizate de cei din jurul copilului, la maturitate individul va fi capabil s\u0103 \u00ee\u015fi asume responsabilit\u0103\u0163i \u015fi pentru al\u0163ii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Responsabilit\u0103\u0163ile trebuie date \u00een cadrul \u015fi sub indrumarea familiei. Asum\u00e2ndu-\u015fi responsabilit\u0103\u0163i, copilul \u00eenvat\u0103 reguli, de ce se face un anumit lucru \u00eentr-un anumit fel, ce este permis, ce nu. El va trebui s\u0103 beneficieze de prezen\u0163a adultului pentru a-\u015fi asuma anumite responsabilit\u0103\u0163i mai complexe. Adultul va juca rolul de expert, ghid sau partener, \u00een func\u0163ie de v\u00e2rsta \u015fi maturitatea copilului. <\/strong><strong>Adolescentul trebuie s\u0103 aib\u0103 sprijin afectiv, dar \u015fi posibilitatea \u015fi ocazia de a lua decizii \u015fi de a-\u015fi asuma consecin\u0163ele.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Gre\u015felile f\u0103cute \u00een \u00eent\u00e2mpinarea nevoilor copilului pot distorsiona dezvoltarea acestuia. Consecin\u0163ele sunt dramatice at\u00e2t pentru individ, c\u00e2t \u015fi pentru societate. Tensiuni intolerabile \u00eentre individ \u015fi mediul s\u0103u de via\u0163\u0103 au la origine suferin\u0163e, pericole prin care a trecut copilul. \u00cen locul unei atitudini de bucurie \u015fi colaborare cu cei din jur, atitudinea copilului \u015fi a t\u00e2n\u0103rului va fi una de lupt\u0103 sau fug\u0103, atac sau renun\u0163are.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>At\u00e2t agresivitatea, c\u00e2t \u015fi supraprotejarea copilului sunt erori \u00een tratarea acestuia. Ele neglijeaz\u0103 nevoile emo\u0163ionale, sociale, intelectuale ale acestuia. Reac\u0163iile sociale ale celor respin\u015fi \u00een copil\u0103rie sunt furia, frica, ura, lipsa de interes, de empatie pentru ceilal\u0163i, incapacitatea de a avea rela\u0163ii mutuale satisf\u0103c\u0103toare.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&#8211; Importan\u0163a familiei \u00een dezvoltarea copilului &#8211; La baza dezvolt\u0103rii umane stau nevoile umane. De modul \u00een care sunt satisfacute aceste nevoi depinde dezvoltarea copilului \u015fi a individului uman. Bruce Perry (2002), unul dintre cei mai cunoscu\u0163i cercet\u0103tori americani care au studiat efectele traumei din copil\u0103rie, formuleaz\u0103 nevoile umane pentru o dezvoltare s\u0103n\u0103toas\u0103 astfel: nevoia&hellip; <a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2022\/03\/30\/familia-ca-sistem-in-dezvoltarea-psiho-sociala-a-individului\/\">Continue reading <span class=\"screen-reader-text\"><strong>Familia Ca Sistem \u00cen Dezvoltarea Psiho- Social\u0103&nbsp; A&nbsp; Individului<\/strong><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/262"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=262"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/262\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":267,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/262\/revisions\/267"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=262"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=262"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=262"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}