Instabilitatea socio-economic\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi tranzi\u0163ia interminabil\u0103 au determinat pe mul\u0163i dintre rom\u00e2ni s\u0103 plece la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a-\u015fi putea \u00eentre\u0163ine familia. Desigur, c\u00e2\u015ftigurile ob\u0163inute sunt importante at\u00e2t pentru familie c\u00e2t \u015fi pentru economia rom\u00e2neasc\u0103, \u00eens\u0103 aceast\u0103 migra\u0163ie spre vest are \u015fi aspecte mai pu\u0163in dorite. Acestea ar fi destr\u0103marea familial\u0103 \u015fi \u201eabandonul\u201c copiilor la bunici sau la alte rude, cu consecin\u0163e psiho-sociale grave \u00een timp pentru ace\u015ftia.<\/p>\n\n\n\n
Trecutul ne arat\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een perioada comunist\u0103 foarte mul\u0163i p\u0103rin\u0163i au fost nevoi\u0163i s\u0103 lucreze pe \u015fantiere, \u00een alte ora\u015fe, \u015fi s\u0103 lase copilul \u00een grija bunicilor. Ace\u015ftia din urm\u0103 au avut dintotdeauna un rol foarte important \u00een educa\u0163ia \u015fi cre\u015fterea copiilor, dar dup\u0103 revolu\u0163ie au un rol \u015fi mai mare, pentru c\u0103 foarte mul\u0163i rom\u00e2ni, aproape dou\u0103 milioane lucreaz\u0103 \u00een prezent \u00een str\u0103in\u0103tate, dintre care majoritatea au \u015fi unul sau mai mul\u0163i copii.<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 la \u00eenceputul anilor 1990 plec\u0103rile la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate se f\u0103ceau \u00een special din jude\u0163ele de la grani\u0163a cu Serbia \u015fi Ungaria, ulterior situa\u0163ia s-a accentuat \u00een Moldova \u015fi \u00een zonele rurale, unde 30-50% din copii tr\u0103iesc la bunici sau la rude apropiate. Sunt \u015fi cazuri \u00een care copilul cel mare de v\u00e2rsta adolescen\u0163ei este \u015fi tat\u0103 \u015fi mam\u0103, av\u00e2nd grij\u0103 de fra\u0163ii lui mai mici. \u00cen situa\u0163ii extreme copilul r\u0103m\u00e2ne total abandonat \u015fi autorit\u0103\u0163ile trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de el.<\/p>\n\n\n\n
Ini\u0163ial num\u0103rul curajo\u015filor a fost mai mic, dar pe m\u0103sur\u0103 ce rezultatele muncii peste hotare au \u00eenceput s\u0103 se vad\u0103 la vecini, rude sau prieteni care au \u00eenceput s\u0103-\u015fi achizitioneze o locuint\u0103 sau ma\u015fini str\u0103ine, locuitorii unor sate \u00eentregi au plecat s\u0103 caute de lucru \u00een afara t\u0103rii (apari\u0163ia fenomenului de imita\u0163ie social\u0103).<\/p>\n\n\n\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Presa a semnalat situa\u0163ii dintre cele mai bizare ap\u0103rute ca urmare a exodului de for\u0163\u0103 de munc\u0103. Un titlu preluat de cotidianele din Rom\u00e2nia dintr-o publica\u0163ie str\u0103in\u0103 stipula: \u201cPentru mul\u0163i rom\u00e2ni, deschiderea frontierelor a \u00eensemnat o \u015fans\u0103 de a c\u00e2\u015ftiga mai mul\u0163i bani. Fenomenul are \u00eens\u0103 \u015fi o fa\u0163\u0103 mai \u00eentunecat\u0103. \u00cen urma rom\u00e2nilor pleca\u0163i s\u0103 munceasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au r\u0103mas mii de copii, nu toti l\u0103sa\u0163i \u00een cele mai bune condi\u0163ii.\u201d <\/strong>R\u0103ma\u015fi singuri acas\u0103, copiii mai mari devin mam\u0103 \u015fi tat\u0103 pentru fra\u0163ii mai mici, al\u0163ii, dorind s\u0103 simt\u0103 gustul libert\u0103\u0163ii, pleac\u0103 de acas\u0103 \u015fi ajung dup\u0103 gratii. Al\u0163i copii, n\u0103uci\u0163i de dorul mamei, \u00ee\u015fi pun cap\u0103t zilelor. Fie c\u0103 muncesc toat\u0103 ziua, fie c\u0103 se zbat pentru un “foarte bine” la \u015fcoal\u0103, copiii a\u015fteapt\u0103 ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 le dea un telefon, s\u0103 le trimit\u0103 un pachet, \u00eei a\u015fteapt\u0103 acas\u0103. Cauzele acestui fenomen sunt deosebit de complexe deoarece se \u00eempletesc factori individuali \u015fi sociali, economici \u015fi materiali, ce realizeaz\u0103 efecte cumulative care conduc la cre\u015fterea num\u0103rului de copii r\u0103ma\u015fi singuri acas\u0103. Consecin\u0163ele pot fi deosebit de grave at\u00e2t pentru copii c\u00e2t \u015fi pentru p\u0103rin\u0163i. Copiii prezint\u0103 tulbur\u0103ri de comportament, de adaptare, tulbur\u0103ri privind sfera afectiv\u0103 care plaseaz\u0103 copilul la grani\u0163a dintre agonie \u015fi extaz\u00a0: tentative de suicid, consum de droguri, etc.dar \u015fi la nivel familial. P\u0103rin\u0163ii \u015fi \u00een general ta\u0163ii care r\u0103m\u00e2n acas\u0103 cu copiii sunt dep\u0103\u015fi\u0163i de situa\u0163ie, nu reu\u015fesc s\u0103 se descurce singuri cu treburile casnice, nu pot suplini dragostea \u015fi afec\u0163iunea pe care mama le transmite copilului, comunicarea lipse\u015fte cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi, fie devin consumatori de alcool, fie \u00ee\u015fi g\u0103sesc o persoan\u0103 de sex feminin cu care s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 responsabilit\u0103\u0163ile, de multe ori gre\u015fit \u00een\u0163eleas\u0103 de copil sau de partenerul plecat.<\/p>\n\n\n\n P\u0103rintele plecat \u00een str\u0103in\u0103tate \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie responsabil \u015fi sprijin\u0103 familia din \u0163ar\u0103 din punct de vedere financiar, \u00eens\u0103 aceasta nu supline\u015fte afec\u0163iunea \u015fi dragostea parental\u0103. \u00cen urma acestor situa\u0163ii neprev\u0103zute pentru care nimeni din familie nu a fost preg\u0103tit, apar ne\u00eentelegerile dintre so\u0163i care de cele mai multe ori duc la divor\u0163. Copilul este nevoit s\u0103 asiste la discu\u0163ii telefonice interminabile dintre p\u0103rin\u0163ii care se acuz\u0103 reciproc \u015fi care nu mai g\u0103sesc nicio cale de \u00eemp\u0103care.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 copilul a putut accepta separarea de p\u0103rin\u0163i pentru a putea beneficia de un trai mai bun din punct de vedere material, refuz\u0103 s\u0103-i \u00een\u0163eleag\u0103 pe ace\u015ftia atunci c\u00e2nd decid s\u0103 divor\u0163eze \u015fi este pus \u00een situa\u0163ia de a alege p\u0103rintele \u00een grija c\u0103ruia dore\u015fte s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. De cele mai multe ori decizia sa nu empatizeaz\u0103 cu p\u0103rintele care solicit\u0103 tribunalului \u00eencredin\u0163area copilului, care dore\u015fte ca familia s\u0103 nu se destrame. Acestea sunt doar c\u00e2teva dintre elementele care definesc problematica copilului \u201csingur acas\u0103\u201d, pe care le vedem la tot pasul \u00een jurul nostru fie la copiii vecinilor care se \u00eentre\u0163in singuri, fie la rudele sau cunostin\u0163ele noastre care au promis copiilor la plecare c\u0103 se vor \u00eentoarce mai boga\u0163i, mai ferici\u0163i.<\/p>\n\n\n\n Exist\u0103 \u00eens\u0103 o problem\u0103 destul de delicat\u0103 care se ridic\u0103: ar fi mai bine s\u0103 se r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi p\u0103rin\u0163ii s\u0103 nu aib\u0103 bani, astfel s\u0103 nu aib\u0103 posibilitatea s\u0103-i educe \u015fi s\u0103-i \u00eengrijeasc\u0103 sau e mai bine s\u0103 plece, elimin\u00e2ndu-se problemele financiare, \u00eens\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 copii \u00een grija altor persoane sau doar cu un p\u0103rinte. Lucrurile nu pot fi privite \u00een alb \u015fi negru, \u00eens\u0103 trebuie eviden\u0163iate consecin\u0163ele psihologice care apar ca urmare a absen\u0163ei numai a unuia din p\u0103rin\u0163i pe o perioad\u0103 mai lung\u0103.<\/p>\n\n\n\n Din momentul na\u015fterii, copilul observ\u0103 c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 persoane \u00een jurul lui cu roluri diferite. \u00cempreun\u0103, p\u0103rin\u0163ii \u00eendeplinesc toate func\u0163iile familiale. Func\u0163ia instrumental\u0103 este legat\u0103 mai mult de tat\u0103, iar cea afectiv\u0103 de mam\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii apare identificarea b\u0103iatului cu tat\u0103l, iar a fetei cu mama, necesar\u0103 constituirii identit\u0103\u0163ii de sine a copilului. Aceast\u0103 identitate este afectat\u0103 c\u00eend nu exist\u0103 ambele figuri parentale \u00een preajma copilului. Copii \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 accepte limitele \u015fi disciplina pe care p\u0103rin\u0163ii o impun. El poate manipula prin dualitatea lui pe p\u0103rin\u0163ii care nu sunt uni\u0163i. De exemplu, c\u00e2nd nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 ceva de la unul din p\u0103rin\u0163i \u00eencearc\u0103 de la al doilea \u015fi reu\u015fe\u015fte astfel \u00een cele mai multe cazuri \u015fi invers. La v\u00e2rsta de trei ani copilul crede c\u0103 el este cel mai puternic. Omnipoten\u0163a este o iluzie, o fantezie a copilului, p\u0103rin\u0163ii fiind cei care \u00eel fac s\u0103 revin\u0103 cu capul pe p\u0103m\u00e2nt prin educa\u0163ie \u015fi prin limitele impuse. \u00cen momentul c\u00e2nd acestea nu sunt, copilul se simte puternic, c\u0103 poate s\u0103 fac\u0103 orice, \u00eens\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 problemelor intervine dezam\u0103girea \u015fi frustrarea. Plecarea unuia dintre p\u0103rin\u0163i sau a ambilor, conduce la un sentiment de abandon sau la anxietatea de separare. Astfel, fiecare desp\u0103r\u0163ire pe parcursul vie\u0163ii lor va fi traumatic\u0103 \u015fi accentuat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Eforturile vor fi \u00eendreptate spre evitarea desp\u0103r\u0163irii, chiar dac\u0103 uneori aceasta este necesar\u0103. Astfel vor ap\u0103rea multe compromisuri \u015fi tulbur\u0103ri afective. Intervine \u015fi lipsa ata\u015famentului care nu poate fi compensat\u0103 \u00een niciun alt fel. Lipsa de afectivitate este de cele mai multe ori autocompensat\u0103 prin cheltuieli nejustificate \u015fi prin imaginea afi\u015fat\u0103, \u00eens\u0103 banii nu pot compensa lipsa p\u0103rin\u0163ilor \u015fi rolul lor \u00een dezvoltarea copilului \u015fi \u00een via\u0163a de zi cu zi. Absen\u0163a p\u0103rin\u0163ilor sau doar a unuia poate conduce \u015fi la probleme \u015fcolare, copilul nu se mai concentreaz\u0103, se \u00eenchide \u00een el sau devine nelini\u015ftit, abandoneaz\u0103 \u015fcoala uneori, nu are nimeni puterea s\u0103-l controleze. Copilul sufer\u0103 de disciplin\u0103, de lipsa de limitare. P\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i sunt de mai multe feluri: care sun\u0103 des, care vin acas\u0103 la c\u00e2teva luni \u015fi-l viziteaz\u0103 sau care nu mai trimit bani. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 autorit\u0103\u0163ile trebuie s\u0103 impun\u0103 ca plecarea \u00een str\u0103in\u0103tate s\u0103 aib\u0103 loc dup\u0103 ce s-a l\u0103sat copilul pe m\u00e2ini bune \u015fi s-a luat angajamentul de a se \u0163ine un contact permanent cu copiii, cu toate c\u0103 cele mai moderne mijloace de comunicare, telefonul sau internetul nu \u0163in loc de c\u0103ldur\u0103 uman\u0103 \u015fi de un sfat dat de aproape, cu afec\u0163iune p\u0103rintesc\u0103. Din p\u0103cate, aceast\u0103 datorie se uit\u0103 c\u00e2nd se ajunge \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi dac\u0103 la \u00eenceput era \u00een plan r\u0103m\u00e2nerea pentru o perioad\u0103 scurt\u0103, aceasta se prelunge\u015fte p\u00e2n\u0103 se ajunge la instalarea unei rupturi puternice \u00eentre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii. \u00cen concluzie, se recomand\u0103 s\u0103 se evite plecarea ambilor p\u0103rin\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi de asemenea, \u00eenainte de aceasta, c\u00e2teva \u00eent\u00eelniri de consiliere psiho-social\u0103 care s\u0103 stabileasc\u0103 rela\u0163ia dintre p\u0103rin\u0163i dup\u0103 plecare \u015fi rela\u0163ia \u00eentre p\u0103rintele plecat \u015fi copil\/copii, pentru a se evita apari\u0163ia de probleme \u00een familie \u015fi la copii. Altfel, se creeaz\u0103 la copii sentimentul abandonului \u015fi este posibil ca odat\u0103 ajun\u015fi la maturitate s\u0103 abandoneze \u015fi ei pe copiii lor ca un fel de protest \u015fi ca r\u0103zbunare \u00eempotriva propriilor p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Instabilitatea socio-economic\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi tranzi\u0163ia interminabil\u0103 au determinat pe mul\u0163i dintre rom\u00e2ni s\u0103 plece la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a-\u015fi putea \u00eentre\u0163ine familia. Desigur, c\u00e2\u015ftigurile ob\u0163inute sunt importante at\u00e2t pentru familie c\u00e2t \u015fi pentru economia rom\u00e2neasc\u0103, \u00eens\u0103 aceast\u0103 migra\u0163ie spre vest are \u015fi aspecte mai pu\u0163in dorite. Acestea ar fi destr\u0103marea familial\u0103 \u015fi \u201eabandonul\u201c… Continue reading Asisten\u0163a psiho-social\u0103 a copiilor singuri acas\u0103 – Migra\u0163ia popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Efecte in plan social, psihologic \u015fi juridic –<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/244"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=244"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/244\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":245,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/244\/revisions\/245"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}