{"id":210,"date":"2021-09-30T12:32:00","date_gmt":"2021-09-30T12:32:00","guid":{"rendered":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/?p=210"},"modified":"2021-11-11T12:41:54","modified_gmt":"2021-11-11T12:41:54","slug":"evolutii-ale-migratiei-internationale-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2021\/09\/30\/evolutii-ale-migratiei-internationale-romanesti\/","title":{"rendered":"Evolu\u0163ii ale migra\u0163iei interna\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti"},"content":{"rendered":"\n<p>A\u015fa cum arat\u0103 datele statistice \u015fi studiile din \u0163ara noastr\u0103, efectele migra\u0163iei interna\u0163ionale a rom\u00e2nilor sunt complexe \u015fi corelate \u00eentre ele, at\u00e2t pe plan demografic (spor natural negativ asociat cu plecarea celor tineri are ca efect cre\u015fterea ratei dependen\u0163ei, depopularea \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei \u00een anumite zone ale \u0163\u0103rii, \u00een mediul rural cu prec\u0103dere), c\u00e2t \u015fi economic (irosirea de for\u0163\u0103 de munc\u0103 calificat\u0103 \u015fi a persoanelor cu studii superioare) \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, \u015fi pe plan social-cultural \u015fi familial.<br>Sunt expuse principalele tendin\u0163e migratorii din ultimele decenii, cu accent pe evolu\u0163ia ultimilor cinci ani. S-au folosit date statistice (INS 2007-2013 \u2013 www.insse.ro; Raportul UNICEF Sprijinirea copiilor invizibili din anul 2012) sondaje (Ancheta for\u0163ei de munc\u0103 \u00een gospod\u0103rii -AMIGO &#8211; date INS;Barometrul de Opinie Public\u0103; European Comission, 2010; Eurostat &#8211; Labor Force Survey, 2013; sondaje IRES 2012, 2013) \u015fi studii (Alexe,Horv\u00e1th, Noica \u015fi Radu, 2012;Cucuruzan, 2008;Horv\u00e1th, 2009; Larionescu, 2012; Ni\u0163ulescu, Oancea \u015fi T\u0103nase, 2007;Potot,2003; Sandu, 2006;Sandu \u015fi Alexandru, 2009;Sandu et al., 2004;\u015eerban, 2011; \u015eerban \u015fi Toth,2007;Ulrich, Bojinc\u0103, St\u0103nciugelu \u015fi Mih\u0103il\u0103 \/ Funda\u0163ia Soros Rom\u00e2nia, 2011 etc.)<br>Concluzia, idee de altfel sus\u0163inut\u0103 de numero\u015fi speciali\u015fti, este c\u0103 apare necesitatea analizei profunde\u015fi combinate a efectelor pozitive \u015fi negative ale migra\u0163iei la nivel individual, familial \u015fi comunitar.<\/p>\n\n\n\n<p>La nivel individual, emigrarea economic\u0103, chiar dac\u0103 este temporar\u0103, pentru munc\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp circulatorie, a produs rezultate pozitive pentru familii,gospod\u0103rii, societate, \u00een privin\u0163a veniturilor, specializ\u0103rii \u015fi moderniz\u0103rii capitalului uman \u015ficontribu\u0163iilor din sfera mentalit\u0103\u0163ii. Aceasta corespunde explica\u0163iilor noii economii a migra\u0163iei (Stark, 1999), nivelul de analiz\u0103 presupus de aceast\u0103 teorie fiind migra\u0163ia la nivel micro (gospod\u0103ria ca unitate de analiz\u0103). Prin aceast\u0103 viziune, migra\u0163ia apare ca for\u0163a generatoare de oportunit\u0103\u0163i, \u00een schimbarea de la produc\u0163ia agricol\u0103 de subzisten\u0163\u0103, familial\u0103, la cea aduc\u0103toarede venituri \u015fi generatoare de consum. Rezultatul este ob\u0163inerea unei plase de siguran\u0163\u0103 dinsprecel plecat spre familie, care ap\u0103r\u0103 gospod\u0103ria de insecuritatea unei surse de venit unice. Validitatea acestei teorii este confirmat\u0103 pentru mediul rural rom\u00e2nesc, fiind confirmat de studiile de profil.<\/p>\n\n\n\n<p>Apoi, migra\u0163ia nu conduce la independen\u0163\u0103 individual\u0103 (mai ales \u00een mediul rural, cu puternice leg\u0103turi de familie \u015fi comunitare), ci solidific\u0103 rela\u0163ia de interdependen\u0163\u0103 dintre migrant \u015fi familia sa. \u00cen primul r\u00e2nd, se eviden\u0163iaz\u0103 riscurile privind siguran\u0163a \u015fi cuantumul veniturilor, ceea ce stimuleaz\u0103 migra\u0163ia, iar \u00een al doilea r\u00e2nd apare o rela\u0163ie pozitiv\u0103\u00eentre s\u0103r\u0103cia extrem\u0103 (cronic\u0103) a familiei \u015fi \u015fansele reduse ale membrilor acesteia de a emigra.<br>Am insistat asupra faptului c\u0103 strategiile de supravie\u0163uire prin emigra\u0163ie, mai ales plecarea peste hotare a celor de la sate, sunt orientate spre evitarea riscului de s\u0103r\u0103cie a gospod\u0103riei \/ familiei, ainsisten\u0163ei \u00een identificarea unor solu\u0163ii de ridicare a nivelului de trai pentru \u00eentreaga familie,eventual re\u0163ea. Ca efecte negative, se pot lua \u00een calcul pierderea capitalului uman pentru \u0163ara de origine, deficitul de for\u0163\u0103 de munc\u0103 pe anumite ramuri economice, fenomenul brain drain \u015fi brain waste,disrup\u0163iile maritale, efectele asupra copilului, importul unor tipuri de infrac\u0163ionalitate. Rezolvarea acestor disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i \u015fi dezechilibre se poate face prin migra\u0163ia de revenire, politici de imigrare canalizat\u0103 pe nevoi, strategii de orientare \u015fi formare profesional\u0103 \u015fi inserarea pe pia\u0163a na\u0163ional\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A\u015fa cum arat\u0103 datele statistice \u015fi studiile din \u0163ara noastr\u0103, efectele migra\u0163iei interna\u0163ionale a rom\u00e2nilor sunt complexe \u015fi corelate \u00eentre ele, at\u00e2t pe plan demografic (spor natural negativ asociat cu plecarea celor tineri are ca efect cre\u015fterea ratei dependen\u0163ei, depopularea \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei \u00een anumite zone ale \u0163\u0103rii, \u00een mediul rural cu prec\u0103dere), c\u00e2t \u015fi&hellip; <a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/2021\/09\/30\/evolutii-ale-migratiei-internationale-romanesti\/\">Continue reading <span class=\"screen-reader-text\">Evolu\u0163ii ale migra\u0163iei interna\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/210"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=210"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/210\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":211,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/210\/revisions\/211"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=210"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zi-deschisa.ro\/copii\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}