Inegalităţi sociale în participarea la educație în relație cu apartenența la etnia romă

Inegalităţi sociale în participarea la educație în relație cu apartenența la etnia romă

Inegalitățile educaționale sunt rezultatul mai multor tipuri de factori ce pot fi clasificați în determinanți școlari, sociali-familiali și individuali (Bălică et al. 2006: 11). Determinanții școlari sunt spre exemplu: poziționarea geografică a școlii/ distanța față de școală/ infrastructura de acces, baza materială a școlii/ arhitectură/ construcție/ mobilier inadecvat, resurse materiale limitate, materiale didactice insuficiente, deficit de personal didactic calificat, lipsă motivație personal. Când vorbim de determinanți sociali ne referim la resursele materiale limitate/ sărăcie, nivel redus al educației părinților și al grupului social de referință, discriminare, neatractivitatea sau limitarea ofertelor de pe piața muncii. Exemple de determinanți individuali sunt capacitatea de învățare, capacitatea de adaptare școlară, starea de sănătate. Există o relație dinamică de interacțiune între acești factori puternic interconectați și care adesea se potențează reciproc.

Apartenența la etnia romă, alături de sărăcie și rezidența în mediul rural, se corelează adesea cu o performanță educațională scăzută, o slabă participare la educație, abandon școlar. Potrivit unui raport UNDP cu privire la educație, populația de etnie romă este cea mai dezavantajată categorie socială din Europa (Bruggermann 2012: 12). Această situație este specifică și pentru spațiul românesc, romii fiind una dintre cele mai defavorizate categorii sociale din cadrul sistemului educațional (Jigău 2002, EUMAP 2007; Raport al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice 2009), confruntându-se adesea cu un climat al excluderii și al segregării în interiorul școlilor (Toma 2011: 127).

Decalajele educaționale dintre romi și neromi, decalaje care apar și în cazul altor grupuri etnice minoritare (Bruggermann 2012: 10), sunt vizibile la toate nivelurile educaționale. Încadrarea în sistemul educațional are loc în medie mai târziu în rândul populației rome comparativ cu cea neromă. Aceste decalaje educaționale sunt vizibile începând cu educația preșcolară și continuă cu vârsta obligatorie de înscriere la școală: 7% din populația de etnie romă cu vârste între 10 și 18 ani nu a frecventat niciodată școala în timp ce doar 1% dintre vecinii lor neromi se confruntă cu aceeași situație (Bruggemann 2012: 38)1. O consecință a acestei situații este aceea că 80% dintre cei care nu au participat deloc în sistemul educațional formal sunt de etnie romă (Băluţă 2007: 56). Cu toate acestea, s-a constatat o îmbunătățire a participării la educație a generațiilor tinere (World Bank 2014: 24).

În ceea ce privește participarea în rândul elevilor înscriși, aceasta este mult mai scăzută în rândul elevilor romi: 30% dintre aceștia fiind absenți în mod regulat (Bruggermann 2012: 46). Acesta este un prim semnal de alarmă deoarece absenteismul fiind unul dintre precursorii abandonului școlar, în rândul populației rome din întreaga Europă abandonul școlar fiind în mod particular ridicat (OECD 2012: 25). Romii tind să abandoneze sistemul educațional mult mai devreme comparativ cu neromii: „Per ansamblu comunitatea romă întâmpină probleme majore cu privire la accesul la educație, fiind unul dintre grupurile sociale cele mai expuse abandonului școlar” (Băluţă, 2007: 56).

Decalajul în participarea la educație a populației rome față de populația majoritară ia diferite forme: „În termeni generali, comunitatea romă din Europa prezintă un nivel mai scăzut de școlarizare, un nivel de analfabetism mai mare, o rată mai înaltă de abandon școlar, o prezență mai redusă de studenți romi în educația superioară și, în general, mai puțin succes școlar” (Arbex et. al 2013: 19).

Principalele aspecte problematice în ceea ce privește participarea la educație a romilor comparativ cu neromii sunt:

 acces limitat la educația preșcolară;

 performanță școlară scăzută;

 absenteism ridicat;

 rate înalte de elevi care repetă anul școlar;

 progres educațional limitat, absolvirea în medie a unui număr mai mic de clase față de populația majoritară;

 încetarea educației după încheierea ciclului primar sau gimnazial;

 progres extrem de limitat către nivele mai înalte de educație rate foarte scăzute ale elevilor romi care accesează educația liceală sau cea universitară.